Clujul, in topul mondial al dezvoltarii

Clujul, Malta si trei asezari din Suedia, Brazilia si Vietnam vor deveni marile atractii mondiale ale acestui an.

Cu doua noi mall-uri europene la activ, Clujul asteapta centrul de cercetare Nokia

Revista britanica „Monocle“ a inclus intr-un top recent cinci regiuni asupra carora reflectoarele internationale vor fi indreptate in 2008. „Capitala Transilvaniei“ atrage prin forta de munca ieftina si calitatea serviciilor, Malta poate deveni un actor politic si economic de importanta mondiala, micul oras suedez Haparanda face minuni cu turismul pentru cumparaturi (shoppingtourism), iar statul brazilian Bahia va transforma biocombustibilul in aur. Totodata, vocea Vietnamului se va face auzita de indata ce prima rafinarie de petrol din tara va incepe sa produca, cel mai probabil in 2009.

01. Cluj, Romania: „Exista viata in Transilvania“

Cum multinationale cu nume grele scotocesc noile state membre UE Romania si Bulgaria in cautare de forta de munca ieftina, Transilvania va da piept in 2008 cu un mare boom, preconizeaza publicatia britanica. In primavara anului trecut, Nokia a anuntat ca va inalta in Cluj un centru de cercetare in valoare de 60 de milioane de euro, unde va asigura locuri de munca pentru 500 de ingineri priceputi. Iar o data cu proiectul guvernamental pentru ridicarea unui parc industrial, ce pune la dispozitie spatii fara taxe, compania farmaceutica daneza Ferrosan si altii au prins deja radacini in „capitala Transilvaniei“, cum o numesc britanicii.

„Care este atractia? Clujul este unul dintre principalele centre industriale si academice ale tarii, cu o sensibilitate central-europeana; are o infrastructura excelenta, dar si sosele, linii aeriene si feroviare ce il leaga de restul Europei. A reusit totodata sa pastreze un procent considerabil din forta sa de munca“, descriu pe scurt jurnalistii insulari. Potrivit analistului Jon Levy de la Eurasia Group, companiile se muta in Cluj atit pentru calitatea muncii, cit si pentru pretul ei scazut. In ceea ce priveste restul tarii, atrage atentia „Monocle“, investitiile in drumuri si cai ferate nu sint suficiente. Bucurestiul, de exemplu, trebuie sa-si defineasca brandul si sa rezolve problema coruptiei.

Panorama din viitoarea forta politica si economica Malta

02. Malta: „Stat mic, dar puternic“

Daca Malta are vreun soi de reputatie, atunci o are pe cea de statiune insorita, destinata turistilor prea batrini pentru insulele Greciei si prea simandicosi pentru plajele Spaniei. Acum, aceasta imagine trebuie regindita, scriu jurnalistii britanici, mai ales ca presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, doreste ca micul stat sa se alature Uniunii Mediteraneene propuse de el, ceea ce l-ar preschimba intr-un puternic actor politic. Pe de alta parte, Malta, care a aderat la Uniunea Europeana in 2004, se asteapta ca trecerea la euro de la 1 ianuarie 2008 sa fie pasul ultim in transformarea ei intr-un jucator economic de prima mina, statut care sa reflecte importanta pozitiei geografice intre Europa, Orientul Mijlociu si Africa.

„Am urcat pe scara valorica. Am avut un sector textil puternic, care a devenit necompetitiv, asa ca acum asiguram operatii in domenii economice care nu sint de proportii, dar in care exista o valoare adaugata ridicata“, explica Anne McKenna de la Malta Enterprise, agentie guvernamentala menita sa atraga investitii in tara. Productia farmaceutica este sectorul care se dezvolta cel mai rapid in Malta, desi progrese surprinzatoare au loc si in domenii precum intretinerea avioanelor, Lufthansa Technik urmind sa-si ofere serviciile, dar si in sectoarele electronic si IT (Smart City, fratele mai mic al parcului Internet City din Dubai - baza strategica pentru companiile care tintesc pietele in curs de dezvoltare -, spera sa isi intimpine primii chiriasi in iulie 2008). Pe scurt, cu o populatie vorbitoare de limba engleza, o traditie puternica in etica muncii si cu un sistem de taxe gindit sa tenteze strainii, Malta poate deveni Taiwanul Mediteranei, estimeaza „Monocle“.

Munca in echipa pentru magazinul IKEA din Haparanda, Suedia (foto stinga); Rafinaria de petrol din Dung Quat, Vietnam (foto dreapta)

03. Haparanda, Suedia: „Mecca turismului de retail“

Haparanda este un orasel din nordul Suediei, plasat la confluenta granitelor suedeza si finlandeza. Are 10.300 de locuitori, o statie de tren si un magazin IKEA, dar este regiunea suedeza care se dezvolta cel mai rapid. A fost o surpriza pentru toti atunci cind Haparanda s-a clasat pe locul I in ceea ce priveste cresterile salariale in topul anual facut de revista de afaceri „Affärsvärlden“.

Pentru rezidenti, in schimb, cresterea cu 10,8% nu a fost o surpriza, aceasta incepind inca din 2006, atunci cind IKEA si-a deschis al 16-lea magazin, in Haparanda. „De ce acolo? Orasul are o zona de cuprindere de un milion de oameni pe o raza de 500 de kilometri, incluzind parti din Norvegia, Finlanda si Rusia“, arata „Monocle“. Asezarea are in fata un viitor stralucit in materie de turism pentru cumparaturi. De exemplu, magazinul de echipament sportiv Stadium si-a deschis recent portile, iar grupul de electrice Elgiganten va fi inaugurat anul acesta. Investitiile private zboara din toate partile, iar industria constructiilor infloreste pe zi ce trece. „Dezvoltam o zona de cumparaturi de 150.000 de metri patrati linga autostrada E4 si granita. In cinci ani vom avea 1.500 de noi locuitori - ceea ce inseamna o crestere de circa 15%“, spune primarul Christina Lugnet.

Un colt din rivnita salbaticie a statului brazilian Bahia

04. Bahia, Brazilia: „Bomba biocombustibililor“

Pamintul se vinde ieftin in Bahia, un stat din nord-estul indelung neglijat al Braziliei. Atit de ieftin incit a produs o explozie de investitii straine, venite de la fermierii din SUA, Europa si Japonia, care convertesc milioane de acri de pamint sterp in cimpuri de soia si trestie de zahar, dornici sa satisfaca cererea pentru biocombustibili. Efectul asupra economiei locale a fost colosal, ea crescind cu o medie de 4,5% in ultimii cinci ani, iar orasele odinioara tacute au inceput sa infloreasca. De altfel, Brazilia este liderul global in materie de biocombustibil si este pe cale sa devina o mina de aur pe viitor daca pretul petrolului ramine ridicat si daca cererea pentru produsele sale creste. Pe de alta parte, guvernul planuieste in Bahia imbunatatiri majore privind infrastructura, incluzind extinderea aeroportului din capitala statului, Salvador, si construirea unuia nou in sudul sau.

05. Dung Quat, Vietnam: „Pe urmele petrolului“

Pina in anii ’90, Dung Quat era un golf cu nimic iesit din comun, aflat la jumatatea drumului dintre Hanoi si Ho Chi Min City, in saraca regiune centrala a Vietnamului. Strategii au decis sa intremeze zona prin industrializare majora, incepind cu prima rafinarie de petrol din tara. Compania de stat Petro-Vietnam a cheltuit aproape doua miliarde de euro pe rafinaria care ar putea incepe sa produca petrol in 2009. Intre timp, inginerii din Dung Quat extind portul si aeroportul orasului, iar investitorii incep sa isi faca loc. Noile santiere navale ale companiei de stat Vinashin sint destinate sa construiasca vase de 100.000 de tone. O uzina de otel de 1,3 miliarde de euro taiwaneza si-a inceput activitatea in octombrie 2007, iar compania coreeana Doosan construieste o fabrica de echipament industrial in valoare de 182 de milioane de euro. In plus, potrivit unui oficial al provinciei Quang Ngai, Vietnamul se bucura in prezent de 125 de proiecte in valoare de 5,6 miliarde de euro, pe cale sa fie inmultite in 2008.

from cotidianul