Acuzaţi

Direcţia Finanţelor Publice Cluj cere trimiterea în judecată a foştilor preşedinţi de la “U” Cluj, Sorin Bagiu şi Marius Bojiţă. Cei doi sînt acuzaţi că în 2004 nu au plătit la bugetul de stat impozitele şi taxele clubu­lui. Valoarea totală a datoriei se ridică la 1.288.000 de lei. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi riscă pedepse de la 6 luni la 2 ani de închisoare.

sursa gsp.ro

Premieră: vezi cum vor arăta noaptea Catedrala şi Teatrul Naţional

Noul sistem de iluminat al Teatrului Naţional a fost deja montat şi a trecut prin prima probă, în timp ce luminile de pe Catedrala Ortodoxă vor fi instalate abia după ce ierarhii bisericii îşi vor da acordul final.

"La teatru avem totul montat, mai trebuie doar să facem branşamentul, pentru care aşteptăm un aviz de la Electrica. Nu vă pot da un termen, pentru că depinde de partea "birocratică", dar ne-au asigurat că dată fiind importanţa investiţiei îl vom avea cât de curând", a declarat pentru Clujeanul.ro Ina Funetan, arhitectă a firmei Atelier IF, care a câştigat licitaţia pentru refacerea pieţei Avram Iancu.

Continuarea in Clujeanul.ro

Goga a semnat cu Poli

Atacantul Universitatii Cluj, Dorin Goga, a semnat un contract de joc cu Poli Timisoara in urma cu foarte putine momente.

Interesul timisorenilor pentru „bijuteria clujenilor” a reaparut dupa ce negocierile au esuat cu o luna in urma. Desi actuala oferta a Politehnicii este mai putin avantajoasa decat cea inaintata initial, oficialii celor doua echipe au batut palma, dupa sase ore de negocieri.

UPDATE: "U" Cluj va primi pentru fostul capitan al echipei 1,2 milioane de euro, platibili in patru transe. Goga va evolua pentru Poli Timisoara trei sezoane si se va alatura echipei lui Dusan Uhrin jr. maine dimineata. Clubul banatean a oficializat la scurt timp de la sfarsitul negocierilor transferul fotbalistului pe site-ul oficial. "Sunt fericit ca am facut aceasta alegere. Dupa prima oferta din iarna a lui Poli am dorit sa vin aici, dar m-am gandit si la Universitatea Cluj, pe care vroiam sa o ajut. Sper sa ne indeplim obiectivele si sa ma integrez repede, sa nu dezamagesc!", a declarat Goga dupa semnarea contractului.

citynews.ro

Soluţii de finanţare pentru noul “Moina”

Schema de finanţare pentru realizarea noului stadion “Ion Moina” ar urma să fie gata în maxim trei săptămâni, a anunţat proaspătul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe (foto).

Acesta a precizat că Primăria Cluj-Napoca se va implica în acest sens, având în vedere că administraţia judeţeană nu dispune de fonduri pentru susţinerea investiţiei.

“Am verificat şi, într-adevăr, sunt bani în fondul de rulment al Consiliului Judţean pentru realizarea proiectului stadionului, dar pentru executare va trebuie să găsim soluţii. Vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei, care s-au angajat să ne susţină, şi în câteva săptămâni vom fi în măsură să explicăm cum vom finanţa acest proiect”, a spus noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Alin Tişe. Acesta a explicat că, iniţial, Consiliul Judeţean gândise ca strategie de finanţare a stadionului “Ion Moina” un parteneriat cu societăţi private interesate să ocupe spaţii comerciale în zona stadionului.

“Am văzut că proiectul câştigător are prevăzut un turn de 20 de etaje, dar - în cazul în care Primăria nu va aviza atâtea etaje - atunci banii pe spaţii comerciale nu vor putea fi scoşi pentru a ajuta la construcţia stadionului, de aceea trebuie să avem în vedere şi alte soluţii”, a mai spus Tişe.

Şi primarul Emil Boc a anunţat că administraţia locală va contribui atât cu terenuri, cât şi cu fonduri la realizarea noului stadion “Ion Moina”.

Continuarea in Ziua de Cluj

Feleacul se vinde oficial. Cu 500.000 de euro

Oamenii de afaceri Octavian şi Călin Buzoianu au hotărât în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) a societăţii Feleacul vânzarea mărcilor, a liniilor tehnologice şi de producţie ale fabricii.

“Preţul se fixează în funcţie de cât se dă. Noi am analizat mai multe posibilităţi şi asta e varianta pentru care am optat. Chiar dacă vindem şi mărcile, ele vor fi păstrate în continuare”, a precizat Călin Buzoianu (foto), preşedintele Consiliului de Administraţie de la Feleacul.

Conform anunţului transmis ieri Pieţei Rasdaq, AGEA Feleacul a aprobat vânzarea bunurilor fabricii, controlată de către fraţii Buzoianu, pentru minimum 500.000 de euro plus TVA societăţii Amylon Sibiu, parte a grupului de panificaţie Boromir. De la vânzare fac excepţie clădirile şi terenul aferent fabricii pe care cei doi oameni de afaceri au demarat construirea unui complex rezidenţial de locuinţe.

Vânzarea este precedată, conform conducerii Feleacul, de închirierea liniilor tehnologice şi de producţie pentru 90 de zile, începând cu 1 iunie, tot către Amylon, pentru 50.000 de euro plus TVA. La Feleacul lucrează în prezent 124 de persoane. Angajaţii fostei fabrici au solicitat conducerii câte 10 salarii compensatorii pentru muncitorii cu peste 20 de ani vechime, susţinând că nu au şanse să îşi găsească slujbe.

continuarea in Ziua de Cluj

Petiţie pentru arbori

Sute de persoane au semnat o petiţie on-line împotriva tăierii arborilor seculari din Parcul Central şi ridicării unui nou sediu pentru Filarmonica Transilvania.

O petiţie împotriva distrugerii Parcului Central prin ridicarea noii clădiri a Filarmonicii Transilvania în Parcul Central a fost postată pe Internet (petitieonline).

“Autorităţile locale clujene intenţionează să defrişeze peste 70 de arbori din Parcul Central, dintre care unii seculari, pentru a facilita construirea unui mare sediu al Filarmonicii Transilvania. Cu tot respectul datorat acestei prestigioase instituţii de cultură, suntem convinşi că se poate găsi un alt amplasament pentru clădirea preconizată, care să nu aibă ca efect secundar distrugerea unei părţi din plămânul verde al oraşului, aflat în continuă micşorare după 1990”, se arată în textul petiţiei, care fusese semnată până ieri după-amiază de peste 800 de persoane.

Continuarea in Ziua de Cluj

De ce nu ne caută turiştii?

La ora când timpul permite oamenilor să se deplaseze, să facă excursii, să se detaşeze de problemele de zi cu zi şi să şi pună în practică planurile de concediu, pe care le-au “rumegat” un an întreg, Clujul pare mai degrabă un oraş din care lumea abia aşteaptă să plece decât unul care să fie pregătit pentru a primi, - asemeni altora asemănătoare ale Europei -, milioane de turişti.

Un prozator clujean îşi începea o povestire cu fraza : “Vara străzile par mai largi (...)”. Străzile clujului de azi, deşi vara şi-a pus, iată, în mod clar amprenta asupra oraşului, nu sunt deloc mai largi, fapt care îmi confirmă că textul scriitorului nu are decât valenţe strict estetice şi nici o legătură cu realitatea.

E drept, acesta mai stă foarte puţin în Cluj, fiindcă este fericitul posesor al unei case într-unul din satele din apropiere. Şi, poate că acolo, sau undeva în amintirile de peste ani ale acestuia, într-adevăr, străzile par mai largi... N-aş fi făcut această constatare-remarcă, dacă n-aş fi fost,

de-a lungul anilor, la fel ca atâţia alţi oameni care trăiesc în oraş, agresat de imaginea pură a unei nesimţiri plutind deasupra urbei, imagine care sufocă orice încercare de normalitate, de normalizare sau redimensionare a conceptului de “loc-locuire”.

Concept care pare, în viziunea mai veche, sau mai recentă a arhitecţilor şi edililor de peste timpuri, doar un mic “căcăţel” peste care poţi – că tot vorbim despre stradă – să-l eviţi, dacă nu cu un pas mai mare, atunci, desigur, cu o săritură... Statisticile spun că oraşul polonez Cracovia a avut pe parcursul anului trecut opt milioane de vizitatori.

Tot în timpul anului trecut, România (deci o ţară întreagă!) s-a bucurat de interesul a numai şase milioane de globe-trotter-i. O simplă statistică ce demonstrează clar că oraşele, dar şi staţiunile turistice ale ţării noastre sunt complet neinteresante pentru vilegiaturiştii mapamondului.

Mai sunt multe motive pentru ca oraşul Cluj să nu fie prea curând ţinta milioanelor de oameni care se mişcă pe glob, dorind ca în scurtul timp în care se odihnesc să se bucure de minunile descoperirii ritmului secret al unui oraş străin. Puţinătatea şi proasta calitate a serviciilor din restaurante, lipsa de imaginaţie a managerilor culturali şi, nu în ultimul rând, viaţa publică aflată la vedere, cea pe care o poate simţi orice om care are timp să ia seama la lucruri aparent lipsite de importanţă, dar care dau chiar nota generală a vieţii estetice de zi cu zi a unui oraş care (mai) trăieşte.

Deocamdată, îşi “trage sufletul” asemeni unui muribund. Cineva îmi spunea că numărul turiştilor care vin este direct proporţional cu cel al oamenilor care citesc în parcuri şi în autobuze... în acest moment, din păcate (sau din fericire?), nu avem o astfel de statistică.

Continuarea pe Ziua de Cluj

Apartamentele vechi, mai scumpe decât cele noi

Locuinţele construite înainte de 1989 beneficiază de atuul locaţiei şi al calităţii lucrărilor.

Apartamentele construite în urmă cu 20 de ani sunt încă la mare căutare la Cluj-Napoca, în ciuda exploziei imobiliare din municipiu. Atuurile acestui tip de locuinţe sunt locaţia şi faptul că pot fi achiziţionate mai uşor prin credit ipotecar, susţin la unison specialiştii imobiliari. În privinţa calităţii construcţiilor, fie noi sau vechi, părerile sunt împărţite.

“Cel care cumpără un apartament vechi are de câştigat ca şi comoditate, ca acces la mijloacele de transport în comun. La construcţiile noi, deocamdată sunt la modă cizmele de gumă”, afirmă Oliver, proprietarul unui apartament cu două camere într-un bloc de pe strada Parâng din cartierul Mănăştur, pe care cere 68.000 de euro.

Continuarea in Ziua de Cluj

Supermarket-urile se apropie de centru

Billa, cu a doua unitate, în 2009, Spar în loc de Napolact, până la sfârşitul anului, şi un hypermarket în Piaţa Abator completează harta retail-ului de Cluj.

După ce s-au concentrat în special în zona de ieşire spre Oradea şi în principalele cartiere, lanţurile de retail se apropie de zona centrală a municipiului. Spar şi Billa, pe Bulevardul 21 Decembrie, şi un hypermarket în zona Abator se numără printre cele mai noi proiecte.

Un magazin Spar, de 1.500 mp, ar putea fi deschis la Cluj înainte de finalul anului. Fondul de investiţii anglo-american Morava, proprietar din 2006 al spaţiilor societăţii Napolact de pe Bulevardul 21 Decembrie din Cluj-Napoca, intenţionează să finalizeze spaţiile comerciale ale noului proiect până la sfârşitul anului.

Continuarea pe Ziua de Cluj

Remus Câmpeanu, posibil preşedinte la „U”

Mihai Biriş

Firma clujeană Oncos, noul pro­pri­etar al „Şepcilor-roşii”, a în­­ceput încă de săptămâna trecută căutările privind formarea noului
staff administrativ-executiv. În acest sens, Radu Constantea a demarat negocieri cu mai multe persoane din fotbalul clujean pentru stabilirea noii organigrame a Universităţii Cluj. Remus Câmpeanu a fost ofertat pentru preluarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Alpar Meszaros, Marius Popescu şi Călin Ciucur au fost reconfirmaţi pe banca tehnică a Universităţii Cluj, imediat după ce firma clujeană Oncos a fost declarată câştigătoarea negocierilor privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către ex-Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

„Alegerea lui Câmpeanu este logică”

Actele de vânzare-cumpărare al clubului nu au fost încă redactate în totalitate, semnarea acestora urmând a avea loc cel mai probabil până la finele acestei luni.
Radu Constantea, reprezentantul firmei clujene în Adunarea Generală a Acţionarilor, a primit „undă verde” din partea lui Vasile Onacă, proprietarul Oncos, să stabilească într-un timp cât mai scurt noua organigramă a Universităţii Cluj. Deşi mulţi se aşteptau ca Radu Constantea să ocupe funcţia de preşedinte al viitorului Consiliu de Administraţie, cel vizat pentru această funcţie este Remus Câmpeanu, fostul jucător şi preşedinte al „Şepcilor-roşii”.
Continuarea pe Informatia de Cluj