Clujul, amestec de rural şi urban

Studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism şi-au prezentat în cadrul unui proiect impresiile despre arhitectura clujeană.

În cadrul proiectului “Explorarea normalităţii în arhitectura clujeană”, studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism aduc la cunoştinţa publicului modul în care se degradează Clujul şi propun o serie de soluţii pentru remedierea acestei situaţii.

Printre fenomenele arhitecturale analizate de studenţi se numără “întâlnirea ruralului cu urbanul”, identificată în Mănăştur sau între Lacuri.

Proiectul “Explorarea normalităţii în arhitectura clujeană” a fost iniţiat de Daniel Kiss, arhitect născut la Budapesta, care lucrează însă la Basel, în Elveţia. Acesta a fost invitat de Facultatea de Arhitectură şi Urbanism pentru a susţine un workshop, ale cărui rezultate sunt expuse la galeria de artă Plan B, de pe str. A. Einstein nr. 14, unde pot fi vizionate până la 20 martie.

Proiectele expuse trasează opt aspecte ale situaţiei arhitecturale din oraş, printre care este prezentată o evoluţie a clădirilor care caracterizează Cluj-Napoca, de la o perioadă la alta. Astfel, pe pereţii galeriei pot fi găsite imagini cu oraşul, însoţite de câte o mică analiză, începând de la aspectul din evul mediu, continuând cu perioada monarhiei, cu anii comunismului şi încheind cu stadiul contemporan al arhitecturii municipiului.

Mediocritatea, devenită normalitate

Principala problemă identificată de studenţi este mediocritatea arhitecturală în care se află Clujul, care a ajuns să fie acceptată drept normalitate, din cauza faptului că locuitorii oraşului nu se confruntă îndeajuns cu acest aspect. Un alt subiect tratat este spaţiul verde în comunitatea clujeană, considerat insuficient, mult mai mic decât cifra impusă de lege.

Astfel, deşi normele legale prevăd între 17 şi 26 mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, clujenii nu beneficiază de mai mult de 7,18 mp. Studenţii propun ca soluţie în această privinţă reamenajarea spaţiilor verzi mai vechi din oraş, care la ora actuală sunt neglijate, un exemplu în acest sens fiind Parcul Feroviarilor. Situaţia clădirilor care adăpostesc instituţii de cultură a fost o altă problemă semnalată de autorii proiectului.

Principalul neajuns pe acest plan este considerat a fi poziţionarea acestora în Cluj-Napoca, astfel încât majoritatea dintre ele nu sunt evidenţiate îndeajuns. Acest fapt duce, potrivit studenţilor, la ignorarea de către public a vieţii culturale clujene. Potrivit proiectelor, unele muzee, galerii sau studiouri artistice personale sunt ascunse, în timp ce există clădiri în centrul Clujului care nu sunt folosite, cum este unul dintre Palatele în Oglindă din Piaţa Unirii, care a adăpostit sediul Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

Studenţii propun, pentru o vizibilitate mai bună a locurilor de cultură din oraş, instalarea unor indicatoare şi plăci care să îndrume publicul spre instituţii, aşa cum se petrece în străinătate.

Continuarea