Medical ne merge bine...

Conform unei discutii telefonice avute in cursul diminetii cu dr. Cristian Tirteata, acesta ne-a confirmat starea de sanatate foarte buna din cadrul lotului lui "U".

Se pare ca in afara accidentarii lui Adrian Olah (care are o fractura de metatarsian 5 si necesita o pauza competitionala de circa doua luni) doar brazilianul Andre Astorga acuza o usoara tendinita ahileana.

Toti ceilalti jucatori ai lotului se afla intr-o stare medicala buna, inclusiv cei noi veniti. De azi, a reintrat in pregatire usoara si Dorin Goga, cel care a avut o viroza respiratorie.

Conforma spuselor D-lui dr. Cristian Tirteata, cel mai mare castig in planul pregatirii fizice, este chiar preparatorul fizic Yuksel Yesilova care "poate antrena lejer la orice club profesionist din lume" fiind pregatit "la cel mai inalt nivel ca tehnologie a pregatirii fizice a antrenamentelor, atat ca dozare, cat si ca variatie a tipurilor si intensitatii exercitiilor".

Tot sistemul de pregatire fizica, este asistat pe calculator de un software special, care permite preparatorului sa monitorizeze toate aspectele anatomo-functionale ale unui jucator pe timpul antrenamentului.

De remarcat este faptul ca Yuksel s-a atasat mult de clubul "U" si de baietii nostri desi are oferte de la cluburi de calibru din Turcia, Germania si chiar de la Federatia Romana de Fotbal.

from universitateacluj.ro

"U" Mobitelco invinge si urca in clasament

''U'' Mobitelco a invins in deplasare, cu 80-69 (13-20, 20-16, 24-11, 23-22) pe ELBA Timisoara, in prima etapa a returului Diviziei A la baschet masculin.

La formatia clujeana a debutat americanul Brad Buckman, care a inscris 12 puncte si a prestat un excelent joc in aparare.
Marcatorii formatiei clujene au fost Krstanovic 19 (foto), Cuic 17, Buckman 12, Seals 10, Silvasan 9, Iheadindu 8 si Medvedj 5.

In urma acestui rezultat, baietii lui Mircea Cristescu ocupa locul patru in clasament. Etapa viitoare (2 februarie, ora 17), echipa antrenata de Tab Baldwin va intalni pe teren propriu campioana CSU Ploiesti.

from citynews.ro

CU GANDUL LA RAPID!

Alpar Meszaros

“U” CLUJ “Sepcile rosii” s-au întors ieri dupa-amiaza de la Sovata si fac deja calcule pentru o victorie în Giulesti.

Alb-negrii au încheiat ieri cea mai grea parte a perioadei de pregatire, cantonamentul de la munte, si anunta ca sunt pregatiti sa produca multe surprize în retur.

La sosirea de la Sovata, antrenorul Alpar Meszaros (foto) s-a declarat multumit de jucatorii sai, dar mai ales de faptul ca, exceptând “cazul Olah”, “U” a scapat fara accidentari. “Ne-am pregatit bine, dar, cel mai important dupa parerea mea, este ca am unit jucatorii, ca acum formam o adevarata familie. Aseara (n.r. - joi seara) am cântat împreuna cu baietii cântecele galeriei”, a marturisit Meszaros, care este deja cu gândul la meciul cu Rapid, primul din sezonul de primavara. “Este foarte important acel joc si, chiar daca evoluam în Giulesti, ne dorim sa luam puncte. Suntem pregatiti sa producem surpriza nu numai cu Rapid, ci si în alte partide”, a adaugat Meszaros. “Ne gândim deja la Rapid, unde e obligatoriu sa obtinem un rezultat bun. Suntem capabili de asta, asa cum suntem în stare sa ne salvam de la retrogradare. Meszaros a reusit sa ne strânga lânga el si acum e alta atmosfera în vestiar”, a punctat si atacantul Nemanja Jovanovic.

Nicorec nu l-a convins pe Meszaros

Venit în probe de la Rapid II, mijlocasul Onisor Nicorec nu a impresionat si nu a fost retinut în lot. In schimb, antrenorul Alpar Meszaros sustine ca fundasul Perde si atacantul Budean au sanse sa fie legitimati la “U”. In probe a sosit si un fundas central brazilian, verisor cu Bilica. “O decizie finala voi lua vinerea viitoare. Oricum, îmi doresc un lot de 25-26 de jucatori”, a precizat Meszaros, care asteapta azi un raspuns de la fundasul stânga Dancia. “Nu s-a înteles cu rusii si e posibil sa vina la noi”, a spus tehnicianul.

from prosport

Directorul Grădinii Botanice a petrecut trei săptămâni în Asia

Directorul Grădinii Botanice din Cluj, Vasile Cristea, s-a întors de numai câteva zile dintr-o vacanţă de trei săptămâni pe care a petrecut-o alături de soţia sa pe meleaguri asiatice. A vizitat cam tot ce i-a permis timpul în Singapore, Cambodgia, Thailanda, Vietnam şi Hong Kong. Ajuns în Singapore, statul-oraş în care a poposit trei zile, chiar cu puţin timp înainte de Anul Nou, Vasile Cristea a petrecut o zi întreagă admirând grădina botanică, care, spune el, "se întinde pe o suprafaţă de 54 de hectare şi este impresionantă, mai cu seamă pentru cele trei mii de feluri de tipuri de orhidee, orhideea fiind şi floarea naţională a statului Singapore". Pentru că Revelionul i-a prins chiar acolo, cei doi soţi au petrecut în stradă alături de alţi turişti şi localnici. Fiind un mare amator de fructe în general, el s-a bucurat din plin de gustul durianului, mangustului, fructul dragonului, jackfruit, vârfuri de palmieri şi de bambus, lemongras şi multe alte feluri. "Am mâncat cam orice fruct pentru că eram curios cum sunt. În mare parte am mâncat fructe de mare. Altceva nu prea, pentru că am văzut cum se găteşte şi nu am îndrăznit să mănânc. Asiaticii consumă multă raţă şi vită. Gătesc în spaţii deschise şi murdare, iar mirosurile sunt foarte puternice. În hoteluri, restaurante şi supermarketuri e, însă, foarte curat", a povestit Vasile Cristea pentru Clujeanul.ro. După ce s-a relaxat în Singapore, clujeanul a pornit spre Shianoukville din Cambodgia, iar apoi a ajuns două zile la Bangkok, în Thailanda, unde a vizitat Templul Buddha Emerald. De masaje thailandeze, directorul Grădinii Botanice mărturiseşte însă că nu a avut parte, şi asta, nu pentru că nu şi-ar fi dorit să experimenteze, ci pentru că "eram însoţit de soţia mea şi încă două prietene de-ale ei", râde Vasile Cristea. Fiind în zonă nu le-a scăpat din vedere Vietnamul, despre care, spune botanistul, "este ţara scuterelor şi motocicletelor". Mai mult, potrivit acestuia, acolo prostituţia este în floare. "Peste tot femei şi bărbaţi care te invită la masaje thailandeze şi îţi arată semne obscene. Sunt şi cerşetori care cer dolari pe stradă. E locul care mi-a plăcut cel mai puţin", mărturiseşte Cristea. Dacă unele părţi ale Vietnamului nu i-au plăcut deloc, într-un sat de acolo a văzut cum se pregătesc răsadurile de orez, îndeletnicire la care participă sute de oameni ce sunt nevoieţi să muncească în noroi. "E enorm de lucru şi e impresionant cum se pregătesc răsadurile. Un răsad arată ca un fir de grâu la noi", a explicat clujenaul. Tot acolo, lui i-au atras atenţia femeile cu buze roşii şi dinţi negri, model care este un simbol al frumuseţii feminine. După câteva zile petrecute în Vietnam, destinaţia următoare a fost Hong Kong-ul şi Macao-ul, cel din urmă fiind "Las Vegasul Asiei". "E o nebunie de cazinouri la Macao. Am stat două zile la Hong Kong şi am vizitat grădinile botanică şi zoologică de acolo, dar şi cele două parcuri ale oraşului, care nu sunt foarte mari", a mai spus Cristea.
from clujeanul.ro

Studiu american asupra Clujului

11 studenti americani au cercetat transporturile, spitalele si administratia locala a municipiului Cluj-Napoca, iar concluziile vor fi publicate intr-o carte in limba engleza.

Ieri s-a finalizat oficial un proiect-pilot la care au luat parte 20 de studenti masteranzi si doctoranzi, 11 de la Universitatea Delaware (SUA) si 9 de la Universitatea „Babes-Bolyai“ (UBB) din Cluj-Napoca. Timp de 2 saptamini acestia au studiat modul in care se efectueaza transportul public clujean si au vorbit cu autoritati locale, reprezentanti ai municipalitatii, Consiliului Local, Consiliului Judetean, Prefecturii, precum si ai unor spitale clujene. Programul a fost realizat in premiera in Romania, dorindu-se o cercetare pe teme de guvernare comparata si servicii publice in regiunea Transilvania. Concluziile si solutiile propuse de realizatorii acestor studii urmeaza sa fie publicate in citeva luni intr-o carte in limba engleza ce va fi prezentata la urmatoarea intrunire a Asociatiei Centrale si Est Europene de Administratie Publica. Printre obiectivele urmarite de realizatorii proiectului se numara conturarea unei diagnoze privind practicile in domeniul guvernamintului local si al implementarii politicilor publice in Romania, oportunitatea oferita studentilor din medii culturale diferite de a lucra in echipa si oferirea de „exemple interesante si pentru practicile din domeniul administratiei publice din SUA“. Dupa cum a precizat Catalin Baba, decan al Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, partener al proiectului, la propunerea lui Arno Loessner, cel care a coordonat echipa din Delaware, urmeaza un studiu similar si in SUA. „Am dori ca studentii din acest proiect sa colaboreze in continuare, chiar si cind vor ajunge sa ocupe functii importante in domeniile studiate“, a conchis Baba.

from monitorul de cluj

VIP-uri, cai putere si caviar

Invitatii speciali ai inaugurarii noului sediu Autotransilvania au fost Ilie Nastase si Gica Hagi, care i-au dezamagit pe cei prezenti. Desi au venit special pentru eveniment, acestia au coborat de la separeu doar doua minute, au facut cateva fotografii si au urcat inapoi, fara a adresa macar un cuvant ziaristilor sau publicului.

Alpar Mezaros, antrenorul Universitatii s-a lipit de Hagi, doar-doar o prinde vreun pont sa scape echipa de la retrogradare.

Iuliu Muresan a fost si el present, insotit de o parte din jucatorii CFR-ului. Se zvoneste chiar ca ar exista o intelegere conform careia, daca vor castiga campionatul, jucatorii vor primi cate un BMW. Daca nu, vor trebui sa se multumeasca cu ce le poate oferi Ecomax-ul.

Boc si-a facut o intrare furtunoasa, scapandu-si telefoanele (Nokia) pe jos.

Sorin Apostu si-a urmat credincios “stapanul”, privindu-l admirativ cand a luat cuvantul pe scena.

Paula Seling a cantat si i-a incantat pe cei prezenti, cuvantul de inceput rostindu-l in limba engleza, pentru a se face inteleasa de toti cei prezenti.

from citynews.ro

20.000 de lei pentru fumat în cluburi

Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (OJPC) Cluj a întreprins săptămâna trecută o acţiune de control pentru prevenirea efectelor consumului de tutun şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor în 22 baruri, cafenele, restaurante şi discoteci din judeţ. "Am constat nerespectarea prevederilor legale privind fumatul în baruri, restaurante, discoteci conform art. 3 alin. 3 din Legea 349/2002. Din cei 22 operatori economici controlaţi până în prezent, la 10 dintre aceştia au fost întâlnite abateri privind nerespectarea asigurării spaţiilor cu destinaţie fumători - nefumători, astfel încât aerul poluat să nu patrundă în spaţiul nefumătorilor. Au fost aplicate amenzi în valoare de 20.000 lei", a precizat inspectorul şef al OJPC Cluj, Lenuţa Şuteu.
ziua de cluj

A dat liber la blocuri între case

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a avizat ieri proiectul Europa Business Center (EBC) al unei clădiri de 15 etaje în spatele Pieţei Mihai Viteazu. Cu toate nemulţumirile membrilor comisiei şi deşi nu a respectat recomandările făcute, proiectul a trecut de comisia condusă de primarul Emil Boc. Edilul nu a lăsat drept de replică.

O parte dintre arhitecţii şi membrii CTATU nu vor să îşi asume documentaţiile tehnice aprobate de comisia din care fac parte. Săptămâna trecută CTATU a avizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al companiei Imoinvest pentru 12,4 ha în zona Flacăra-Napochim. Proiectanţii de la Constrex au propus să se accepte imobile de până la 20 de etaje.

Au rămas nerezolvate atunci aspecte ce ţin de posibilitatea lărgirii străzilor pentru a suporta traficul generat de asemenea clădiri. Proiectanţii nu au prezentat nici un aviz din partea Autorităţii Aeronautice Civile din România, iar documentaţia a fost calificată drept incompletă de unii dintre membrii CTATU.

în şedinţa de ieri, proiectanţii au revenit cu un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD). Acesta vizează un teren de la intersecţia dintre străzile Ploieşti şi Constanţa, unde EBC, cu Imoinvest şi Imofinance printre asociaţi, vrea să îşi facă proiectul.

Pe terenul de 1.200 mp ar urma să se ridice un imobil de locuinţe şi servicii de 15 etaje, cu 75 de locuri de parcare la subsol şi cu o suprafaţă desfăşurată de 18.500 mp. “Când aţi prezentat PUZ-ul, am făcut nişte recomandări. Aţi propus patru benzi pe str. Constanţa, dar nu le văd în documentaţie”, a spus arhitectul Amalia Gyemant, membru al CTATU. Proiectanţii au afirmat că, din perspectiva beneficiarului şi a cazului propriu, problema a fost rezolvată.

“Fiecare proprietar va ceda 3,5 m. Noi am făcut asta, va trebui ca şi proprietarii ceilalţi să facă la fel”, au spus reprezentanţii Constrex. Consilierul Attila Laszlo a solicitat ca beneficiarii proiectului să discute şi cu vecinii. “Am primit sesizări din partea locatarilor din zonă. Ne-aţi solicitat modificări pentru o zonă extinsă. Proprietarii aşteaptă să staţi de vorbă şi cu ei”, a atras atenţia Laszlo. în privinţa obligaţiei de a consulta populaţia, răspunsul Constrex a fost că un aviz al PUZ a fost publicat pe site-ul Primăriei şi că astfel proiectul se află în dezbatere publică. “Noi nu am ştiut de aceste sesizări”, a precizat inginerul Marian Munteanu, de la Constrex.

Specialiştii nu au votat, dar proiectul a trecut

Boc, care a ajuns mai târziu şi nu a participat la dezbaterea de la începutul şedinţei pe marginea PUD, a cerut votul membrilor CTATU fără a le da ocazia să explice vreo opţiune. “Proiectul nu respectă”, a încercat să explice Gyemant. “Acum votăm”, a intervenit scurt Boc. Proiectul a fost aprobat, împotrivă votând Gyemant şi consilierul Radu Morariu, care s-a abţinut de la votul de săptămâna trecută pentru PUZ. Planul urbanistic urmează să intre în şedinţă de consiliu local.

“Sunt de acord cu creşterea regimului de înălţime, dar ei nu au respectat condiţiile pe care le-am impus când s-a discutat PUZ-ul. Problema e la proiectant, cred eu. Ei au venit cu un PUD elaborat anul trecut, înainte să se facă sau să discute PUZ-ul”, a explicat Gyemant.

“Pentru mine acest proiect nu există, de aceea nici nu am votat. Documentaţia pe care au prezentat-o săptămâna trecută nu era o documentaţie completă şi profesionist întocmită, care să cuprindă explicitat aspecte ce ţin de circulaţie, reţele, aliniamente, retrageri, regim de înălţime”, a spus Adrian Iancu, alt membru CTATU. El şi-a exprimat speranţa că totuşi consilierii locali nu vor fi la fel de îngăduitori precum CTATU. Viceprimarul Adrian Popa s-a limitat să spună că nu e vina sa că proiectele urbanistice au trecut în această formă.

Cui i-a dat semnalul

Preşedintele Imofinance, Iosif Pop, susţine că decizia administraţiei de a schimba regulile va da un semnal important investitorilor că acolo se poate crea un centru financiar-bancar.

în zonă vor să dezvolte proiecte sau deţin terenuri mai multe societăţi care aşteptau de anul trecut reacţia administraţiei locale la propunerea de edificare a unor clădiri înalte pentru a-şi face strategia de afaceri. Una dintre companiile cu proiecte în zonă este Beyfin, iar un alt teren care ar putea fi valorificat este cel al fostei fabrici Flacăra-LCS Conf.

Potrivit informaţiilor din piaţă, sunt implicaţi oameni de afaceri consacraţi în imobiliare. Imofinance înseamnă o asociere de zeci de investitori, printre care foştii acţionari ai companiilor de TV cablu Mircea Ilea, Radu Şter, Sorin Ghiţe, Valentin Nicola şi Vasile Sabău.

from ziua de cluj

Valul schimbarilor continua la "U" Cluj

Tehnicianul Universitatii Cluj, Meszaros Alpar, a anuntat, la sosirea din stagiul de pregatire de la Sovata, ca asteapta in continuare intariri la echipa pe care o antreneaza.

De asemenea, mai multi jucatori urmeaza sa paraseasca echipa de sub Feleac. "Ma bucur ca exista acum concurenta la echipa. Vineri vom stabili cei 26 de jucatori pe care ii vom deplasa in Antalya. Vor mai veni jucatori la echipa, dar vor si pleca", a spus antrenorul clujenilor.


from citynews.ro

Nemanja Jovanovic: "«U» Cluj este o familie adevarata"

Universitatea Cluj a revenit din cantonamentul montan de la Sovata fara Andrei Muresan, cedat la Gloria Bistrita in contul transferului lui Flavius Bad.

Cel mai optimist la revenirea in Cluj s-a aratat varful de atac Nemanja Jovanovic, care crede ca achizitiile pe care le-a reusit clubul in perioada de iarna vor ajuta clubul sa scape de Liga a II-a.

"A fost o buna perioada de pregatire. La «U» Cluj este acum o familie adevarata. Cred ca jucatorii adusi in pauza de iarna ne vor ajuta si sper sa castigam cat mai multe meciuri in retur si sa incepem cu dreptul la Rapid", a spus Nemanja.

Dintre cei trei jucatori aflati in probe s-a renuntat la Onisor Nicorec, Budean si Perde pastrand sanse mari sa prinda un contract cu "Sepcile rosii".

from citynews.ro

Magazinul lui "U" se deschide la 1 februarie

Dupa ce si-a amanat de mai multe ori deschiderea, magazinul dedicat suporterilor Universitatii Cluj urmeaza sa fie inaugurat la 1 februarie.

Standul alb-negru din incinta Iulius Mall va oferi spre vanzare fanilor circa 60 de sortimente cu insemnele clubului, iar la inaugurare urmeaza sa participe jucatorii si staff-ul tehnic al echipei. Acestia vor parasi tara o zi mai tarziu, pentru cantonamentul din Antalya.

Proiectarea si amenajarea magazinului a costat clubul 15.000 de lei, iar locatia a fost oferita gratuit de mall-ul din Gheorgheni.

from citynews.ro

Primăria vrea să ia terenurile de la Palocsay

Revendicatorii terenurilor din livadă au fost din nou amânaţi.

Zeci de urmaşi ai hostezenilor, revendicatori ai terenurilor din Livada Palocsay s-au strâns ieri pentru a primi un răspuns ferm de la Primărie: când îşi vor primi terenurile înapoi. În caz contrar, oamenii sunt hotărâţi să deschidă proces comun împotriva municipalităţii.

Aproximativ 89 de hectare vor reveni, conform actelor, proprietarilor de drept sau urmaşilor acestora şi vor fi retrocedate, i-a asigurat preşedintele Comisiei de Fond Funciar, viceprimarul Boros Janos. Acesta le-a recomandat, însă, în cadrul întrevederii informale din Casa de Cultură de pe strada Maramureşului revendicatorilor terenurilor de la Palocsay să nu-şi vândă proprietăţile după ce le vor primi înapoi decât la pachet.

Mai mult, el a explicat că Livada Palocsay este o zonă strategică pentru dezvoltarea municipiului, motiv pentru care oficialii Primăriei intenţionează să cumpere terenul în bloc de la proprietari.

întrevederea de ieri a venit ca urmare a refuzului Comisiei Judeţene de Fond Funciar prezidată de către subprefectul Călin Platon de a valida anexa nr. 29, propusă de Comisia Locală de Fond Funciar Cluj-Napoca cuprinzând 79 de suprafeţe la care sunt îndreptăţiţi hostezeni sau urmaşii acestora din cele 166 de hectare (Trupul Centru – n. red.), administrat în prezent de Staţiunea de Cercetare Cluj.

Oamenii sunt convinşi că autorităţile tergiversează validările şi punerile în posesie, tocmai ca să-i determine pe aceştia să renunţe. “Am auzit tot felul de variante că vrea Theodor Stolojan să construiască blocuri pe Dealul Feleac. Sunt interese politice, pentru că noi nu am făcut decât să fim amânaţi. De 18 ani mă ocup de aceste probleme de fond funciar. Este clar că cineva vrea să se îmbogăţească de pe terenurile părinţilor noştri. Noi suntem prea mici ca să probăm aceste interese.

în plus, termenele în vigoare de punere în posesie pe Legea 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii au expirat, iar autorităţile nici nu observă că nu respectă legea”, a subliniat Gal Sandor, care a cerut împreună cu familia 0,25 de hectare aflate la limita de proprietate a Staţiunii de Cercetare. O altă urmaşă care a dorit să-şi păstreze anonimatul susţine că a apelat deja la instanţă şi a cheltuit deja peste 5.000 de lei pentru un drept care este, de fapt, al părinţilor ei.

“Prima avocată mi-a cerut aproximativ 200 de metri pătraţi din terenul pe care mi-l va obţine, altfel nu mă va reprezenta. Acum, s-a făcut cu chiu cu vai expertiza cadastrală pentru cele 5 hectare pe care le revendicăm întrucât nu ne-au lăsat în incinta staţiunii şi avem înfăţişare în februarie. Durează în instanţă, dar se pare că e singura cale”, a afirmat aceasta.

“Acţiune în instanţă, la comun, individual, asta se va întâmpla. Iarăşi vin cu promisiuni şi o s-o ţină pe a lor”, a adăugat unul dintre liderii hostezenilor. Pe de altă parte, Jakab Gheorghe care solicită un teren de aproximativ 8 hectare din Livada Palocsay, după bunicii lui, susţine că este tergiversat de către Primărie de anul trecut să primesc un răspuns asupra existenţei unor numere topografice, motiv pentru care nu poate deschide acţiune în instanţă.

Atât cei patru revendicatori cât şi ceilalţi peste 70 de proprietari susţin că nu mai cred în promisiuni şi aşteaptă fapte, în caz contrar, se vor solidariza împotriva Primăriei Cluj-Napoca.

“Nu vă grăbiţi să vindeţi”

Sosit cu mici întârzieri la întrunirea de la Casa de Cultură de pe strada Maramureşului, viceprimarul Boros Janos a declarat că hostezenii sunt îndreptăţiţi la aproximativ 89 de hectare din întreaga suprafaţă de 366 de hectare, aflată în prezent în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj.

“Nu se vor respecta vechile amplasamente, însă veţi primi terenurile înapoi, asta vă asigur. Câţiva poate nu vor obţine pentru că au primit terenuri la schimb, însă ceilalţi nu au de ce să se teamă”, a afirmat Boros. El a adăugat că tot ce trebuie să facă cei aproximativ 100 de revendicatori ai terenurilor din Anexa 29 este să-şi completeze dosarele pentru ca acestea să fie analizate şi apoi validate de către Comisia Judeţeană.

“Din câte ştiu, aveam doar două dosare complete. încă nu am discutat dacă le vom trimite la Prefectură. Cei de la Camera Agricolă spun că s-au mai completat. Vom stabili mâine (astăzi – n. red.) cu prefectul ce este de făcut. Că va fi la şedinţa de săptămâna asta sau la cea de săptămâna următoare, tot se vor valida”, a subliniat viceprimarul UDMR.

El i-a rugat însă pe revendicatori în cadrul întrevederii de ieri să nu se grăbească să-şi vândă terenurile pe bucăţi sau primului interesat. “Ca persoană fizică vă sfătuiesc să nu vă grăbiţi să vindeţi separat terenurile, ci să vindeţi împreună, toţi, la cine vă dă mai mult. Mai bine să cumpere cineva”, susţine viceprimarul.

“Primăria vrea să cumpere”

Pe de altă parte, Boros a recunoscut că prima interesată de proprietăţile de la Palocsay este municipalitatea, care anul acesta a prevăzut bani în bugetul local pentru achiziţionare de terenuri în zone strategice, precum Dealul Feleac.

“Primăria vrea terenurile de la Palocsay. Este vorba despre o zonă foarte bună pentru dezvoltarea oraşului şi noi suntem interesaţi să cumpărăm de la ei terenurile. Mai ales că prin zonă va trece autostrada urbană, noi nu prea avem terenuri unde să atragem investitori. De ce să nu le luăm noi la preţul pieţei şi să facem ceva pentru oraş. Zona este foarte bună”, a atras atenţia viceprimarul.

El a admis că, în condiţiile în care terenurile nu vor ajunge la Primărie, ele ar putea trece în posesia Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, ceea ce ar fi o pierdere pentru dezvoltarea oraşului.

Trebuie menţionat că un metru pătrat de teren pe Dealul Feleac este evaluat de către reprezentanţii agenţiilor imobiliare clujene consultaţi de ZIUA de Cluj la minim 50 de euro pe metru pătrat, preţurile maxime depăşind 100 de euro.

în aceste condiţii, pentru cele 89 de hectare municipalitatea clujeană ar urma să achite către proprietari, după preluarea terenului de la Agenţia Domeniilor Stratului (respectiv Staţiunea de Cercetare Cluj – n. red.), peste 4 milioane de euro. Deocamdată, în bugetul pe anul acesta sunt prevăzuţi aproximativ 5.000.000 de lei la capitolul achiziţii imobile (clădiri, terenuri, expertize, exproprieri).

from ziua de cluj

Intoarcerea lui Bilica, fiul risipitor al lui "U"

Fundasul brazilian al Universitatii Cluj, Fabio "Bilica" a aterizat la aeroportul International din Someseni in jurul orei 21.30. Intampinat de ofiterul de presa al clubului, Ionut Rusu, fotbalistul s-a declarat obosit dupa calatoria cu avionul si nu a vrut sa ofere nicio declaratie jurnalistilor prezenti.

Bilica a revenit, astfel, la gruparea clujeana, dupa ce a ratat cantonamentul montan de la Sovata, riscand in acelasi timp sa fie suspendat pe toata durata contractului cu Universitatea.

from citynews.ro

"Clujul a fost răstignit între cele două mall-uri" (II)

Sociologul clujean Vasile Dâncu analizează, pentru clujeanul.ro, efectele pe care le poate avea anunţata sosire la Cluj, în acest an, a aproximativ 4.000 de muncitori din Republica Moldova, Ucraina, Turcia şi China. În prima parte a interviului, Vasile Dâncu a menţionat creşterea delicvenţei şi schimbarea structurii sociale ca prime aspecte negative. La capitolul beneficii, Vasile Dâncu menţionează ocuparea şi urbanizarea populaţiei din mediul rural, care trăieşte acum la limita subzistenţei.
În partea a II-a a interviului, sociologul clujean se referă la modul în care populaţia străină s-ar putea integra în comunitatea locală şi care ar trebui să fie măsurile pe care le pot lua autorităţile pentru ca acest lucru să fie posibil.


"Clujul va trece printr-un şoc"

Clujeanul.ro: Faptul că Nokia a venit la Cluj este deja o realitate. O dezbatere asupra posibilelor efecte şi preîntâmpinarea lor era necesara inainte. Acum, problema care se pune este cum se pot diminua efectele negative legate de schimbarea structurii sociale a oraşului, de posibila creştere a delicvenţei ori de diluare a statutului orasului?

Vasile Dâncu: Oraşul va trece printr-un şoc. Pe lângă Nokia vor veni şi Emerson şi alte firme. Vom trece printr-un şoc comparabil cu şocurile aniilor '70, când s-a făcut industrializarea forţată, când s-au construit cartiere întregi. Totul este o chestiune de management public. Este o chestiune care complică foarte mult viaţa primarului, viaţa consilierilor locali şi judeţeni, care trebuie să inventeze mecanisme sociale de inserţie a acestor noi categorii de populaţie care vin. Trebuie să le construieşti o industrie de distracţii, de timp liber şi de educaţie. Acesta ar fi un business foarte bun pentru oraş, pentru că toată această populaţie care va fi adusă, din zona rurală mai ales, are nevoie de educaţie continuă, fără de care nu se poate. În mod normal, cred că şi universităţile vor fi puse să facă lucruri mult mai pragmatice decât au făcut până acum. Doctoratul, masterul, sigur ţin de curricula universitară şi fac parte din nucleul de educaţie, dar şi celelalte servicii de educaţie trebuie să le facă. Cursuri de două săptămâni, de trei luni, cursuri legate de alte lucruri, mai puţin cele disciplinare, cele legate de publicitate, comunicare, dezvoltare personală, design, life managment, pro şi contra căsătoriei, divorţului. Cred, însă, că această migraţie va scoate cumva oraşul din letargie şi asta ar fi lucru bun. Sociologic vorbind, mi-ar place să văd că oraşul are o provocare. Oraşului i se cer să îşi dezvolte funcţiile noi sau să le consolideze şi să le protejeze pe cele vechi.


"Clujul a fost răstignit între cele două mall-uri"

Clujeanul.ro: Clujul nu are un spaţiu public relevant. Sunt două centre, nu există un centru cu care clujeanul să se identifice. Ma gândesc la riscul de atomizare a oraşului, zonele Apahida, Jucu să ajungă, în cazul extrem, un fel de Ferentari, Titan, iar zonele rezidenţiale Bună Ziua sau Gilău să fie deja zone care nu mai au nicio tangenţă unule cu altele, fără un spaţiu de întâlnire între ele.

Vasile Dâncu: A început deja chestiunea asta. Modul în care s-au plasat cele două mall-uri, la marginea oraşului, Iulius Mall valorificând cartierele Mărăşti şi Gheorgheni, iar Polus Center ia Mănăşturul şi Grigorescu. De fapt oraşul a fost răstignit între cele două centre comerciale. De exmplu, în Statele Unite ale Americii s-au dezvoltat studii pe mall-uri, pe care le-am văzut. Acolo se reconstitue viaţa socială, acolo este cinematograful, este locul unde mănânci, unde faci cumpărături. Am văzut că, încet-încet, s-au dezvoltat patinoare, îşi vor face terenuri de joacă şi devine un centru în sine. Mall-ul reorganizează viaţa comunităţii. Din păcate, în jurul unor principii comerciale. O să ajungem să nu mai trecem prin centrul oraşului, să nu mai avem simboluri şi locuri comune prin care să ne identificăm. Nu se mai desfăşoară viaţa ca în Grecia antică, în Agora, dar trebuie să existe nişte locuri care să rămână. Cred că va trebui să începem să ne gândim la comunitate obligaţi. Va trebui să facem un managment al colectivităţii şi din punctul acesta de vedere. Şi poate că asta o să accelereze oraşul, pentru că nevoia unei organizări superioare derivă din complexitatea vieţii. Când creşte densitatea populaţiei urbane este nevoie de un tip superior de organizare. Trebuie să gândeşti locurile şi asta va dezvolta la Cluj un urbanism participativ. Dacă şi politicienii ar fi deschişi cu toţii la chestiunea asta, va trebui făcută o altă gândire a oraşului în funcţie de ce doresc oamenii, nu ce vor consilierii sau politicienii. Poate că ei gândesc cu bună credinţă, dar nu ştiu ce trebuie făcut. Trebuie apelat la specialişti, după părerea mea.


Simbolurile clujenilor

Clujeanul.ro: Dar concret, care ar putea fi câteva dintre locurile cu care s-ar putea identifica clujenii, care ar merita să fie dezvoltate până la urmă?

Vasile Dâncu: Există centrul vechi al oraşului, delimitat de urmele zidurilor. Acesta ar trebui să beneficieze de un regim special de un regim special, construcţiile - de reabilitare, şi ar trebui un regim al centrelor comerciale. Am văzut experimente urbanistice la Salzsburg, am văzut în Franţa. Asta ar fi un lucru absolut necesar. Trebuie să îi da-i centrului vechi o funcţie pe care nu o găseşti în alte locuri.

Clujeanul.ro: Practic ar fi vorba de bulevardul Eroilor, Iuliu Maniu, Kogălniceanu, Piaţa Unirii, Bastionul Croitorilor, Teatrul Naţional, bisericile, muzeele, până la Casa Matei Corvin, Teatrul Maghiar şi viitoarea Filarmonică din Parcul Central. Acesta ar fi un spaţiu rezervat doar pietonilor, doar cu InfoTurism, terase, cafenele, spaţii de întâlnire.

Vasile Dâncu: Atunci ar fi un nucleu la care te poţi raporta, ar fi centrul identităţii oraşului. Şi care îi influenţează şi unde vin şi aderă la istoria oraşului. Din punct de vedere sociologic ei sunt mult mai doritori să se "învhechească". Ar fi un lucru prin care se vor transmite valori, poţi promova un şir de spectacole. Trebuie să ne găsim nişte exceptionalităţi culturale. E ceva dificil, am mai şi scris asta odată, când am fost întrebat despre brand. Nu poţi să creezi un brand. Brandul are o dimensiune internă şi una externă, una e de identitate şi una de arătare în afară a identităţii. Trebuie să existe ceva prin care să te deosebeşti de ceilalţi, e o competiţie în mintea oamenilor, şi ca să baţi un cui în mintea lor trebuie să găseşti ceva cu totul special. Trebuie să valorificăm moştenirea asta culturală şi, în plus, tot ce are Clujul ăsta, cum ar fi, de exemplu, faptul că e sediul a cinci biserici. Este unic ca 5 biserici să aibă centrul lor simbolic într-un oraş.



"După părerea mea Clujul a avut de câştigat după anii '60, '70, tocmai prin faptul că a absorbit populaţie şcolată din toată Transilvania. Profesorii universitari, medicii, oamenii de cultură , cei care s-au afirmat şi au făcut din Cluj un oraş viu, au fost alogeni (străini - n.r.). În perioda interbelică marii profesori universitari au venit de la Bucureşti sau din alte locuri. Atunci a fost prima absorbţie, să spunem, de intelectuali şi specialişti. A fost infuzie de inteligenţă românească care a continuat şi în perioada comunistă, când a absorbit toate inteligenţia din Transilvania. Acum Clujul a pierdut acest loc. În fiecare an aria de atracţie a UBB şi a altor universităţi se reduce. Se reduce numărul celor care vin din exterior la noi. Era un bonus pe care Clujul îl primea".
Vasile Dâncu



Rolul snobului

Clujeanul.ro: Va aşteptaţi să adere populaţia nouă la aceste simboluri ale oraşului, ori la un eveniment precum Festivalul Internaţional de Film "Transilvania", la un festival de jazz, la un program deosebit de teatru, inclusiv la o grădină publică. Cum ar putea fi atraşi către acest gen de evenimente în condiţiile în care Clujul va creşte cu o populaţie cu studii medii?

Vasile Dâncu: Snobul este cel care promovează cel mai bine noul şi foarte mulţi snobi devin experţi la un moment dat. Snobul este un intermediar care împinge lucrurile înainte. Dincolo de asta, modelele şi locurile culturale trebuie gândite pentru tânăra generaţie mai ales, pentru că trebuie să gândim oraşul şi în dezvoltarea în timp, nu doar ca spaţiu. Acestea sunt locuri de socializare pentru tineri, tinerii care sunt un material moale, pe care îl putem forma în toate direcţiile. Îi putem forma spre manele dacaă au ocazia să socializeze numai la manele sau în discotecă, sau îi putem duce spre alte locuri. Apoi, modelele culturale se promovează astăzi prin metode şi tehnici subtile de marketing, care reuşesc să sensibilizeze, încât nu mai există o diferenţă între unii cu studii mai slabe şi aristocraţie. Acesta ar fi un managment al oraşului din punctul acesta de vedere, dar ar trebui gândite mult mai departe şi alte forme care ţin de managmentul specific al unei vieţi urbane într-un oraş mozaical. Trebuie făcută o evaluare a fiecărui cartier. Acum urbanismul s-a mutat la nivelul studiului cartierelor. În ce măsură are un cartier toate funcţiile pe care ar trebui să le aibă, de locuire şi cele sociale. De exemplu, acum se invetează în Germania şi Franţa locuri de întâlnire în cadrul cartierului, fac cluburi unde să se întâlnească diferite vârste şi clase de oameni. Uite, vecinul meu de pe Titulescu îl văd că vine cu calculatoare, am schimbat câteva amabilităţi cu el, nu ne-am certat niciodată, dar stau de 15 ani acolo şi nu ştiu ce lucrează ori ce face. Am văzut cum i-au crescut copiii, el a văzut cum au crescut ai mei, nu am avut niciun loc comun unde să ne întâlnim. În momentul în care se diversifică şi mai mult structura unui cartier, trebuie să construieşti anumite zone unde să aibă loc întâlnirile şi să aibă loc omogenizarea socială.


Experimentul din Marsillia

Eu am văzut în Marsillia un experiment în care autorităţile franceze au încercat să schimbe identitatea membrilor unui cartier, încercând să le optimizeze viaţa. Un cartier construit în anii '50, ca Gheorgheni să zicem. S-a dat o lege cu credit imobiliar şi primii locuitori au plecat. Aoclo au început să vină marinari şi şomeri şi a început să se deprecieze structura, blocurile să arate rău, nimeni nu se mai interesa de asta. Atunci au făcut nişte sociologi şi psihologi un experiment de resuscitare identitară. Au început cu închirierea unui post de televiziune prin cablu şi au început să vorbească despre istoria glorioasă a acelui cartier. Apoi au creat două lucruri care să le permită să se identifice cu prezentul. Au făcut o echipaă de fotbal în cartier, înscrisă în campionatul de fotbal al oraşului şi au creat o formaţie de muzică rap, cu care se mândreau tinerii din acel cartier. Au construit cluburi de întâlnire. Experimentul a durat 4 ani şi se făceau măsurători, cum se privesc oamenii pe sine. Au încercat să îi ajute să îşi organizeze singuri mediul, ce să facă între blocuri, ce să facă cu copacii şi cu aleile şi i-au ajutat şi cu bani. În timp, oamenii din cartier au început să se reorganizeze, să refacă faţadele, să îşi facă curăţenie, să nu mai arunce gunoaie şi preţul locuinţelor s-a dublat. Oamenii au început să se identifice cu locul şi să se identifice cu o mitologie pe care şi-au creat-o singuri. E un model . Nu au fost foarte mulţi, câteva sute de mii de dolari, am avea şi noi banii ăştia. A fost implicarea oamenilor.
Unul dintre cele mai mari păcate pe care le aveam în România şi la Cluj este că noi considerăm că o comunitate este treaba lui Emil Boc şi a Primăriei şi a lui Marius Nicoară şi a Consiliului Judeţean. Nu are cum să facă administraţia toate aceste lucruri, nu are oameni, nu are specialişti. Pentru a dezvolta funcţia universitară a oraşului, universităţiile ar trebui să devină un actor principal al managementului colectivităţii. Trebuie să ofere servicii pentru că au tot ce le trebuie. S-au luptat foarte mult să cumpere sedii, Poli, UBB, UMF, şi s-au extins, şi au cumparat clădiri în centrul oraşului. De aici trebuie să înceapă să ofere şi altfel de servicii, să propună Primăriei proiecte. Eu cred că aici universităţile trebuie să îşi regândească locul în comunitate. Şi ele pot ocupa exact locul pe care vor să îl ocupe, nu trebuie să îi aducă Primăria sau Consiliul Judeţean în faţă, nu trebuie să facă lucrurile numai pe bani, pentru că sunt şi alte tipuri de investiţii. Catedrele ar trebuie să fie interesate de diverse proiecte urbane. Eu cred că faptul că Clujul va suferi o undă de şoc printr-un val migraţional, în mod normal nu ar trebuie să fie rău. Vom vedea dacă oraşul poate rezista unui asemenea şoc, un val de 10.000 de oameni, chiar la un oraş de 400.000 se simte. Fie că este populaţie rurală sau din altă ţară, tot va crea un efect, şi atunci trebuie să fie mecanisme sociale de managment a acestui lucru. Dar părerea mea este că oraşul se va trezi din amorţeală, acum Cluj este un oraş cam mort, ar putea să îşi dezvolte noi funcţii urbane.
from clujeanul.ro

Aeroportul lui Paszkany

Omul de afaceri clujean a câştigat disputa cu un investitor din SUA pentru terenurile unde americanul voia sã construiascã un aerodrom.

Omul de afaceri clujean Arpad Paszkany a tranşat disputa cu un investitor american pentru terenurile din satul Chidea (comuna Vultureni), oferind proprietarilor mai mult cu 1.000 euro/ha. Clujeanul vrea sã ridice în apropierea vilei sale situate la 40 km de Cluj-Napoca un aeroport privat, potrivit informaţiilor ZIUA de Cluj.

Casele construite din piatrã de râu în stilul caracteristic construcţiilor maghiare din Ardeal s-au degradat pentru cã nu sunt folosit decât vara sau unele sunt pãrãsite de-a binelea, proprietarii fiind duşi de mult la cele sfinte. Pe una din uliţe l-a întâlnit pe Istvan Biro, primul partener de afaceri al milionarului clujean.

“Eu i-am vândut pentru prima datã teren lui Arpi, cam 36 de ari. Acum tot ce îi înconjoarã proprietatea e al lui, a tot cumpãrat teren”, spune bãtrânul. Arpad Paszkany ar fi cumpãrat de la oameni atât terenuri arabile, cât şi pãdure.

Biro este unul dintre cei 90 de locuitori, majoritatea octogenari. Bãtrânul, veteran al celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, se mândreşte cu faptul cã este bun amic cu Paszkany.

“îi cunosc şi familia, tatăl său a venit anul trecut şi mi-a cerut sã îi dau nişte flori de mãlin. Culege toate florile, domnu’ inginer”, povesteşte Biro. Spune cã Paszkany Senior a fost inginer constructor în Germania, dupã care s-a întors în ţarã.

“Vrea sã facã o staţiune”

Dupã ce a bãtut palma cu magnatul clujean, şi-a reinvestit banii într-o altã parcelã, poziţionatã mai aproape de casã. “Aşa nu mai trebuie sã urc dealul”, spune Biro.

“Satul îi îmbãtrânit, aproape pãrãsit. Cei tineri au plecat sã lucre la Cluj, la Gherla sau în Ungaria. O casã se vinde şi cu 100 de milioane de lei vechi. Acum s-au mai prins unii şi au mai crescut preţurile. Familia Paszkany o început cã cumpere terenuri de vreo 10-12 ani. Si-o fãcut pe deal o vilã enormã, cu livadã şi un zid ca de cetate. Si-o adus utilaje de construcţii, piatrã, oameni din sat care sã facã lucrãrile. O sãpat şase fântâni. Am înţeles cã vrea sã facã si o staţiune”, spune un chidean.

Domeniul de la Chidea

La 200 de metri de casa bãtrânului troneazã domeniul familiei Paszkany. Intrarea în conacul de pe deal se face printr-o poartã albã. La început, domeniul era pustiu, având doar o casã micã, spun sãtenii. Drumul de acces este pavat pânã în curte, terminatã cu o casã supraetajatã.

Clãdirea este supravegheatã de camere de luat vederi, iar lângã aceasta se aflã un autoturism 4x4. Când Paszkany nu este în preajmã, peste conacul milionarului este stãpân nea’ Crişan, un localnic.

“Nu prea stã pe aici, vine doar în vizitã la sfârşit de sãptãmânã”, ne-a explicat administratorul domeniului. Din interiorul curţii, ne-a arãtat întreg domeniul milionarului. Cu toate cã este omul de încredere al magnatului, acesta spune cã nu a auzit de proiectul aeroportului.

“Aici e ca la Ţiriac”

în sat se spune cã Arpad Paszkany ar deţine 80 de hectare. Oficial, la Primãria Vultureni, deţine doar 10. Omul de afaceri are şi un domeniu de vânãtoare, unde la final de sãptãmânã sunt invitate personalitãţi, oameni de afaceri din Europa, prieteni sau politicieni clujeni. “Pe aici mai des a venit domnul Popa, viceprimarul de la Cluj”, spune Crişan. De la el am aflat cã Paszkany organizeazã des partide de vânãtoare.

“Cel mai mult vâneazã mistreţi, sunt mulţi aici. E ca la Ţiriac. Vine mai mult cu strãini din Austria. Mai vâneazã şi capre”, ne-a povestit Crişan. El ne-a povestit cã pe domeniu se mai aflã în construcţie o cladire destinatã personalului de serviciu.

“în zonã sunt cam 8.000 de hectare de pãdure. Organizãm mereu vânãtori, mai ales la mistreţi şi cãpriori. Din pãcate, nu prea sunt. Mai nou, oamenii de afaceri s-au transformat în vânãtori cu puşti cu lunetã.

Ca sã fie şi la noi un domeniu de vânãtoare precum cel al lui Ion Ţiriac, de la Balc, ar trebui sã investim foarte mulţi bani. Arpi Paszkany nu se prea afişeazã în zonã, mai degrabã e un tip discret. Când a venit unul din sat sã îl convingã sã-i cumpere terenul l-a enervat la culme”, povesteşte Liviu Lãpuşan, şeful filialei locale a Asociaţiei Vânãtorilor şi Pescarilor Sportivi.

Americanul a pierdut meciul

“Acum doi ani a venit la noi un investitor din Statele Unite care a spus cã are nevoie de 100-200 de hectare la Chidea ca sã construiascã acolo o pistã de raliuri. Era dispus sã aloce, împreunã cu partenerii lui de afaceri, 100 de milioane de dolari. Voia sã ridice un atelier pentru maşinile de curse, un hotel, blocuri şi un aeroport, cã aşa sunt americanii, vin cu avioanele lor.

Când a auzit Paszkany cã acesta oferea 70 de milioane de lei vechi pe hectar, el a plusat la 100 de milioane şi americanul a fãcut cale întoarsã. Este posibil ca Paszkany sã îşi facã aeroport acolo”, mãrturiseşte viceprimarul din Vultureni, Nicolae Chişiu.

“Paszkany a dat bani pentru drumurile din comunã, ne-a ajutat contra-cost cu utilaje de construcţie. Mai mult, sponsorizeazã şi echipa noastrã de fotbal, Vulturul, cu mingi şi cu tricouri vişinii, aşa cum au şi cei de la echipa sa, CFR. Eu sunt «U»-ist de felul meu, dar nu pot sã nu apreciez acest gest. Suntem pe primul loc în campionatul judeţean, am bãtut etapa trecutã în deplasare la Huedin şi vrem sã promovãm în Divizia D”, spune Chişiu.

“Paszkany a cumpãrat în Chidea tot ce se poate. Acolo vrea sã îşi stabileascã un fel de cartier general, unde sã se poatã întâlni în linişte cu oamenii de afaceri. De aceea vrea sã îşi facã acolo aeroport”, susţin surse din staff-ul lui. “Eu nu ştiu nimic despre un asemenea aeroport”, afirmã in acelasi timp Florin Ciorca, director de dezvoltare al companiei Polus Real Estate, unul dintre cei mai apropia]i colaboratori al multimilionarului clujean.

Şi Chinteniul vrea aeroport

“Noi am propus Consiliului Judeţean (CJ) sã facã la noi un aeroport cargo şi chiar pentru avioane charter. Noi avem 300 de hectare disponibile pentru aşa ceva, deci am putea contribui cu terenul. în schimb, CJ ne-ar putea asigura canalizarea, care se ridicã la 4 milioane de euro.

Comuna noastrã este bine poziţionatã, pentru cã s-ar putea realiza un drum de acces de la Someşeni. în plus, existã şi posibilitatea ca autostrada urbanã Jucu-Sânpaul sã treacã pe la noi, pentru cã în cealaltã variantã s-ar opri în cartierul Cetatea Fetei din Floreşti”, susţine Lucia Suciu, primarul comunei Chinteni.

from ziua de cj

Horea Dan: "Polistirenul din izolatii duce la sinucidere"

Presedintele PNTCD Cluj-Napoca, Horea Dan, a vorbit intr-o conferinta de presa despre pierderile de energie termica din oras.

"Astfel, facturile clujenilor sunt dublate. Blocurile din Cluj sunt adevarate radiatoare. Temperatura in cartiere este mai mare, din aceasta cauza", a mentionat Horea Dan.

Taranistul a amintit despre programul "prost conceput" de izolare termica a blocurilor, care a fost abandonat intre timp si despre punctele slabe ale materialelor folosite. "Dupa studiile institutului de cercetare INCERC din Cluj, polistirenul folosit in izolatie isi pierde proprietatile dupa cinci-sase ani. In caz de incendiu, acesta poate provoca un adevarat dezastru. Daca este montat in apropierea spatiilor verzi poate fi patruns de rozatoare", a declarat presedintele PNTCD Cluj-Napoca.

Ultimul, dar si cel mai important lucru, dupa Horea Dan ar fi acela ca, din cauza ionilor negativi, polistirenul poate duce foarte usor la depresie, sau chiar mai rau. "Polistirenul poate duce la o depresie sora cu sinuciderea", a incheiat liderul taranist.
from citynews.ro

Directorul OPC care a amendat Kaufland, Billa, Romtelecom si E.ON Gaz, tras pe linie moarta

Mircea Avram, directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Cluj, a fost inlaturat din functie. In urma reorganizarii, lui Avram i-a fost oferit un post de consilier, pe care acesta l-a refuzat. Directorul OPC Culj s-a remarcat prin sanctiuni date unor societati puternice ca Romtelecom, E.ON Gaz, Posta Romana sau RDS.

Totodata, Avram a sanctionat hipermarketurile Cora si KAUFLAND din Cluj-Napoca, precum si societatea de prelucrare a laptelui „Napolact“. „Nu am gresit cu nimic si activitatea OPC Cluj a fost una foarte buna. Am avut doua controale de audit intr-un singur an, dar nu au avut ce sa ne reproseze. Mi-au oferit un post de consilier, pe care trebuia sa-l accept sau nu in mai putin de 24 de ore. Or, asa ceva nu pot accepta“, ne-a declarat Mircea Avram.

Mircea Avram, directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Cluj, a fost inlaturat din functie. In urma reorganizarii, lui Avram i-a fost oferit un post de consilier, pe care acesta l-a refuzat. Directorul OPC Cluj s-a remarcat prin sanctiuni date unor hipermarketuri cu nume sonore, precu
m si unor societati puternice ca Romtelecom, E.ON Gaz, Posta Romåna sau RDS.

Mircea Avram a fost instiintat de ANPC, prin notificarea 1656 din 31.07.07, ca „avånd in vedere reorganizarea ANPC, functia publica de director executiv al OJPC Cluj nu se mai regaseste in noul statut de functii aprobat“. Prin acelasi document, Mircea Avram este informat ca poate opta pentru „una din functiile publice vacante corespunzatoare din cadrul Inspectoratului Regional pentru Protectia Consumatorului enumerate mai jos“.

Aceste functii insa invocate in notificare e de fapt una singura, respectiv cea de „consilier I principal, treapta 1- OJPC Cluj“. Mircea Avram a anuntat ieri ca a refuzat aceasta functie si ca va iesi din sistem. “Nu am gresit cu nimic si activitatea OPC Cluj a fost una foarte buna. Am avut doua controale de audit intr-un singur an, dar nu au avut ce sa ne reproseze. Mi-au oferit un post de consilier, pe care trebuia sa-l accept sau nu in mai putin de 24 de ore. Ori asa ceva nu pot accepta“, ne-a declarat Mircea Avram. Decizia luata in cazul conducerii OJPC Cluj este de-a dreptul inexplicabila, avånd in vederea ca in timpul mandatului lui Mircea Avram institutia a inregistrat rezultate de mare rezonanta la nivel national.

Amezi usturatoare pentru marile firme
OJPC Cluj a fost singura structura judeteana din cadrul ANPC care a sanctionat societati nationale din cauza serviciilor proaste oferite clientilor.
E.ON Gaz România si Romtelecom au primit amenzi usturatoare de la OJPC Cluj, fiind obligate sa ia masuri de imbunatatire a serviciilor. De asemenea, hipermarketurile Cora si KAUFLAND din Cluj-Napoca, societatea de prelucrare a laptelui „Napolact“ au fost sanctionate de inspectorii clujeni ai Oficiului de Protectie a Consumatorului ca urmare a mai multor sesizari venite din partea cetatenilor.
OJCP Cluj nu a iertat nici operatorul de televiziune prin cablu SC RCS & RDS SRL inspectorii constatånd ca operatorul nu a respectat termenul de remediere a deficientelor semnalate, prevazut in contractele incheiate cu beneficiarii. “Probabil ca eram prea incomod. Am dat sanctiuni usturatoare unor firme cu nume de rezonanta. In martie, pe langa alte doua sanctiuni, am amendat E.ON Gaz cu 300 de milioane de lei. Totodata, am sanctionat Apa Canal si Posta Romana, practic n-am tinut cont niciodata de marimea societatii. Am inchis stranduri, am pus sigilii pe case de schimb valutar. Pe langa contraventii, am stabilit si masuri de remediere. N-am pierdut nici un proces cu firmele sanctionate. Cam asta a fost activitatea mea la conducerea PC Cluj“, ne-a precizat Avram.
Nou-infiintatul Inspectorat Teritorial pentru Protectia Consumatorului va avea competenta in judetele Cluj, Bistrita-Nasaud si Salaj. Sef interimar in fruntea acestei structuri a fost numita Lenuta Suteu, care a ocupat functia de director al OJPC Cluj pâna in anul 2005. In timpul mandatului lui Avram, Suteu a detinut functia de director adjunct. Lenuta Suteu era cunoscuta ca un activ membru al PSD Cluj si a trecut ieri “in regim de urgenta“ in rândurile PNL, in timp ce Mircea Avram este un cunoscut sustinator al Partidului Democrat.
from gardianul

Napolact refuză propunerea fermierilor

Napolact a refuzat ieri să majoreze preţul de achiziţie pentru laptele de la fermierii clujeni, care ajunge acum la maxim 1.2 lei/litru. „Reprezentanţii Friesland au arătat furnizorilor de lapte că preţul laptelui a crescut cu 42% faţă de luna august. Această cifră ne demonstrează că nu este justificată solicitarea fermierilor. Noi considerăm că preţul plătit către fermieri este unul competitiv”, a declarat Zoltan Feher, milk purchasing manager la Friesland România, acţionar majoritar al Napolact SA. Precizăm că Asociaţia Producătorilor de Lapte din Cluj, condusă de Liviu Ciurea, a solicitat creşterea preţului până la 1.5 lei/litrul de lapte livrat către Napolact, faţă de un preţ mediu de 90 bani/litru în acest moment.

from informatia de cluj

LA MULTI ANI "SUPER SOLO"!

Funar: Dosarul Monicăi Macovei trebuia să ajungă demult în judecată

Comenteaza
Gheorghe Funar
Gheorghe Funar
Secretarul general al PRM, senatorul Gheorghe Funar, a afirmat azi, la Târgu Mureş, într-o conferinţă de presă, că dosarul Monicăi Macovei, fost ministru al Justiţiei, trebuia în mod normal să ajungă demult în judecată.

Funar a spus că Macovei a semnat 500-600 de anexe la hotărâri de guvern identice "mai grave decât cea semnată de Chiuariu".

Parlamentarul PRM a arătat că Traian Băsescu va fi pus într-o situaţie dificilă, deoarece, "dacă preşedintele are acelaşi pix, va trebui să o trimită în judecată".

Gheorghe Funar a susţinut că Monica Macovei a fost pusă ministru al Justiţiei fără să i se fi studiat în prealabil dosarul de cadre şi că, în acest caz, preşedintele Băsescu nu a fost interesat să afle dacă aceasta este sau nu imaculată.

Senatorul PRM a avertizat că preşedintele ţării "de Norica Nicolai nu scapă, o va avea ministru la Justiţie", şi că Băsescu ar fi trebuit să semneze numirea acesteia, deoarece "acum ori o va face silit de decizia Curţii Constituţionale, ori va primi portofoliul după ce va fi validată în Parlament".
from adevarul.ro

CONVINS IN 10 MINUTE

PARIU Raducanu e convins ca poate ajuta Universitatea sa evite retrogradarea

"U" CLUJ Fostul stelist Claudiu Raducanu nu a stat pe gânduri când a fost ofertat de echipa de pe "Ion Moina" si a acceptat cât ai zice peste.

Ex-atacantul formatiei Steaua spune ca este bucuros de venirea sub comanda lui Alpar Meszaros promite minimum sapte goluri în retur si crede ca "U" se va salva de la retrogradare.

Claudiu, care sunt primele impresii alaturi de noii colegi?

Din punctul meu de vedere, totul este ok. Baietii sunt de gasca si avem un colectiv valoros. Il cunosc foarte bine pe Martin Tudor, cu care am fost coleg la Steaua. "U" are multi jucatori buni si cu munca ne putem salva de la retrogradare. Daca nu credeam în acest lucru, nu as fi venit la Universitatea.

Cât de greu ai fost convins sa vii la Cluj?

Am fost sunat de domnul Dobos, iar în zece minute am si acceptat. Voi semna, cel mai probabil, joi un contract pe patru luni, iar daca ne vom salva de la retrogradare, as vrea sa ramân si în sezonul urmator. Este bine ca la aceasta echipa au fost adusi multi jucatori valorosi în pauza de iarna, care vor aduce în retur un plus de valoare.

Tu ce îti propui la "U"?

In primul rând vreau sa ne salvam. Sper sa contribui si eu. Vreau sa marchez minimum sapte goluri. Abia astept sa joc pe "Ion Moina". Am înteles ca sunt niste suporteri fanatici, iar acestia ma ajuta foarte mult. Si la Steaua, când simteam ca am sprijinul fanilor, jucam mult mai bine.

Apropo, nu îti este dor de perioada de la Steaua?

Cum sa nu îmi fie dor? Au fost momente deosebite acolo, cea mai buna perioada a carierei mele. Am câstigat si un titlu de campion acolo. De asemenea, am fost si golgheter în Liga I. Abia astept sa joc împotriva lor. Toate meciurile vor fi pentru mine speciale la "U", dar cred ca cel din Ghencea va fi ceva aparte.

from prosport.ro

EXCLUSIV: De Boer pleaca de la Friesland, producatorul Napolact

Gerbrant de Boer, managerul general al Friesland Foods, producatorul de produse lactate ce detine brandurile Napolact, Milli si Oke, pleaca de la sefia gigantului ce detine circa 20 la suta din piata.

Contactat telefonic, olandezul De Boer, 38 de ani, nu a dorit initial sa comenteze zvonul plecarii sale, dar apoi a declarat pentru citynews.ro: “Da, voi pleca in alta parte, fiindca am primit o oferta buna. Vreau insa sa mentionez ca plecarea mea se face in termeni amiabili, dupa o activitate excelenta pe care am desfasurat-o in aceasta companie inca din 2001. Nu pot sa va ofer o data concreta de la care nu voi mai detine pozitia actuala. Nu ne grabim, probabil ca o voi face atunci cand voi gasi un succesor potrivit”.
from citynews.ro

Silueta misterioasa pe Marte descoperita in fotografii NASA

O silueta misterioasa ce pare sa infatiseze o femeie care sta pe o roca si tine un brat intins in fata poate fi observata intr-o serie de fotografii realizate pe planeta Marte de unul dintre robotii NASA.

Fotografiile au starnit discutii aprinse pe Internet, fiind foarte multi cei care cred ca imaginea dovedeste ca exista viata pe Planeta Rosie.

Altii spun insa ca este vorba doar de o simpla iluzie optica creata de peisaj.

Imaginile publicate de ziarul britanic Daily Mail se afla printre numeroasele fotografii captate si trimise spre Terra de Spirit, unul dintre vehiculele de explorare care se afla pe Marte de patru ani. Examinarea initiala a fotografiilor nu a dezvaluit nimic iesit din comun, insa o inspectare amanuntita efectuata de astronomi amatori a dus la descoperirea misterioasei siluete.

Internautii mai entuziasti au postat mesaje in care s-au aratat convinsi de faptul ca este vorba de un extraterestru care fuge in pielea goala pe Marte, in timp ce altii mai circumspecti au precizat ca "femeia" este de fapt o simpla roca.

Foto: Daily Mail

from citynews.ro

Ar da jucători la "U", dar nu şi la CFR

Alexandru Moldovan, principalul acţionar al şcolii de fotbal Ardealul, spune că ar da cu drag jucători la Universitatea Cluj, dar nu şi la CFR. Ardealul este şcoala clujeană de fotbal care a scos deja câteva mari talente: Mihai Răduţ (foto), acum la Sporting Lisabona, despre care se spune că are calităţi mai bune ca Mutu, Vlad Chiricheş, ajuns la Benfica Lisabona, Bogdan Moldovan şi Alexandru Maxim, transferaţi la pachet la Espanyol Barcelona, sau Marius Albu, achiziţionat săptămâna trecută de Steaua.

"Sunt suporter al Universităţii din 1964, când veneam de la Bobâlna să văd meciurile echipei. Am rămas susţinător şi chiar le-am oferit un jucător deosebit, pe Codruţ Lircă, dar şi-au bătut joc de el. Acum, Lircă joacă meci de meci la Progresul Bucureşti. De aceea, am rupt relaţiile cu vechea conducere, dar nu văd de ce nu le-aş reînnoda cu noii şefi, cu care nu am nimic. Cât despre CFR, nu am avut nicio discuţie... şi cum am spus, eu ţin cu U", a spus Moldovan, al cărui fiu, Călin, este portar la Universitatea.
from clujeanul.ro

Andrei Muresan pleaca gratis la Gloria, la schimb cu Bad!

Andrei Muresan, mijlocasul lui "U" Cluj, paraseste maine cantonamentul de la Sovata si se va alatura lotului Gloriei Bistrita, in Antalya.


Plecarea lui Muresan de la gruparea "Sepcilor rosii" a fost confirmata de presedintele-manager, Toni Dobos. "Jucatorul nu a mai vrut sa continue la Cluj. Mi-a spus ca este suparat de tratamentul pe care l-a primit din partea fostei conduceri, care l-a trimis la echipa a doua. Am incercat sa-l fac sa se razgandeasca, dar e foarte hotarat sa plece".



Aflat in ultimele sapte luni de contract cu Universitatea Cluj, Muresan s-a inteles cu oficialii Bistritei care nu vor plati niciun ban pentru mijlocas, el fiind cedat in contul transferului lui Flavius Bad.



"L-am cedat pe Bad la «U» Cluj pentru o suma simbolica, pentru ca vrem sa ajutam Universitatea Cluj sa evite retrogradarea", spunea Ioan Horoba, directorul sportiv al Gloriei Bistrita, imediat dupa ce Bad a semnat cu "Sepcile rosii".
from citynews.ro

Trei milioane de români, loviţi de o boală periculoasă: depresia

Depresia netratată poate duce la sinucidere, boli de inimă şi cancer

Cea mai afectată este populaţia activă cu vârste între 25 – 50 de ani şi femeile, proporţia fiind de trei femei la un bărba

O bucureşteancă s-a sinucis, ieri, aruncân­du-se de la etajul şase al Spitalului Floreasca din Bucureşti. Femeia, în vârstă de 54 de ani, fusese internată cu dureri abdominale, dar medicii psihiatri au diagnosticat-o cu depresie. Acum câteva zile, presa a difuzat o altă ştire cumplită. O femeie de numai 21 de ani s-a aruncat de la etajul cinci al unui bloc din Bucureşti, ţinându-şi în braţe fetiţa de un an. Medicii au pronunţat şi în cazul ei cuvântul depresie. Dincolo de aceste tragedii intens mediatizate se află o statistică mai puţin cunoscută dar foarte îngrijorătoare: depresia afectează mai mult de trei milioane de români, adică circa 15% din populaţie, iar un procentaj aşa de mare de oameni care au o afecţiune psihică reprezintă o problemă majoră a sănătăţii publice.

În ultimii ani, stilul şi ritmul de viaţă s-au schimbat şi societatea seamănă din ce în ce mai puţin cu ceea ce ştiam. Aproape nimeni nu mai are siguranţa serviciului şi cei mai mulţi oameni lucrează peste program aproape în fiecare zi, în timp ce programul de odihnă este din ce în ce mai scăzut, iar concurenţa în societate este din ce în ce mai puternică. „Toate aceste lucruri creează o tendinţă de autizare a societăţii în sensul scăderii capacităţii de comunicare dintre oameni iar societatea a devenit anomică.

Cu alte cuvinte, nu mai sunt recunoscute nevoile, preferinţele şi performanţele oamenilor, trecându-se peste personalizarea şi individualitatea oamenilor şi le sunt ignorate dorinţele şi aspiraţiile”, explică psihiatrul prof. univ. dr. Mihai Gheorghe, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Procentajul de oameni care suferă de depresie nu depinde de cât sunt de săraci sau de bogaţi şi nici măcar de statutul social, ci de felul în care indivizii receptează evenimentele. Depresivii au o vulnerabilitate foarte mare faţă de evenimentele negative, faţă de eşecuri şi au o rezistenţă scăzută faţă de stres.

Printre cauze se numără inclusiv curele de slăbire

Medicul psihiatru Radu Mihăilescu, directorul Spitalului de psihiatrie „Alexandru Obregia” din Bucureşti, are o altă explicaţie: “Cauzele depresiei sunt în primul rând biologice şi mult mai puţin sociale. Depresia este creată de un cumul de factori, vulnerabilitatea biologică, mai ales a celor care au asemenea cazuri în familie, curele de slăbire care duc la transformări chimice în organism şi la o cantitate insuficientă de serotonină, antidepresivele şi chiar şi anumite anticoncepţionale”. Depresia apare în multe cazuri la menopauză sau la andropauză, la vârsta a treia, şi de multe ori după naştere.

Simptome: sufocare, pierdere în greutate, dureri abdominale

Depresivul este cuprins de o tristeţe nemotivată, se autoculpabilizează foarte des şi foarte uşor, are o stimă de sine scăzută, devine apatic, indiferent şi trăieşte prezentul la modul dureros, chiar insuportabil. Pentru el, viitorul nu mai există. De cele mai multe ori, o asemenea persoană are insomnii în timpul cărora îşi face bilanţuri şi construieşte motivaţia suicidală. Depresia se manifestă însă şi fizic, nu doar la nivelul psihicului. Un depresiv are de multe ori senzaţii de sufocare fără să fie bolnav, pierde în greutate, are dureri abdominale. Medicii psihiatri au observat că depresivii fac anumite schimbări în obiceiurile lor. De exemplu, la începutul bolii, depresivii ori se iau de fumat (dacă erau nefumători), ori se lasă de fumat.

Netratată, depresia duce la sinucidere

Vestea bună este că depresia este vindecabilă. Vestea proastă este că, dacă nu este tratată, această afecţiune poate duce în timp la afecţiuni care aduc moartea, cum sunt bolile cardiace şi cancerul. Studiile arată că depresia se complică de cele mai multe ori cu un comportament suicidar. Datele Asociaţiei Psihiatrice Americane arată că în jur de 70% dintre sinucigaşi erau depresivi, iar 15 – 20% dintre decese sunt cauzate de supradoze cu antidepresive. Numărul celor care au o asemenea afecţiune a crescut foarte mult în ultimii ani şi creşte în continuare cu o medie de 170 de mii de noi cazuri pe an. Iar afectată este tocmai populaţia activă, cu vârste între 25 şi 50 de ani, şi femeile, proporţia îmbolnăvirilor fiind de trei femei la un bărbat.

În 1996, la nivel mondial existau în jur de 350 de milioane de depresivi. Un lucru foarte curios este că media cazurilor de depresie este cu mult mai mică în ţările latine, mai ales faţă de ţările din vestul şi din nordul Europei. Psihiatrii şi psihologii explică fenomenul prin faptul că latinii sunt mult mai temperamentali şi îşi exprimă mai mult sentimentele şi în felul acesta nu ţin supărările pentru ei.

În România nu există un plan naţional pentru tratarea depresiei...

Medicii psihiatri încearcă cu disperare să atragă atenţia că este nevoie ca în România să fie iniţiat un program naţional care să vizeze tratarea şi depistarea precoce a depresiei şi tipurile de intervenţie terapeutică. “Trebuie să avem un plan pe termen lung, nu să intervenim doar când se întâmplă ceva sau când este câte un caz intens mediatizat ”, subliniază profesorul Mihai Gheorghe. În România nu au fost făcute nici măcar studii despre consecinţele creşterii numărului depresivilor, spune profesorul.

... oficialii din Sănătate spun că nici nu e nevoie!

Secretarul de Stat din Ministerul Sănătăţii Vlad Anton Iliescu susţine că există un program şi o strategie naţională pentru sănătate mintală şi că nu este nevoie de unul separat pentru depresie. “Există un deficit de cadre medicale, de medici psihiatri în jur de 400 – 600, şi de aceea a crescut numărul locurilor în facultăţile de medicină. Vor fi înfiinţate 100 de centre comunitare care să se ocupe de tratarea în comunitate a celor care au probleme mintale, fără să fie internaţi în instituţii specializate”.

Oficialii din domeniul sanitar speră să schimbe în primul rând mentalitatea oamenilor despre cei care au probleme mintale sau despre cei care merg să consulte un psihiatru, pentru ca oamenii să nu mai considere că cineva este nebun dacă a făcut un control la psihiatru.

„Există o tendinţă de autizare a societăţii în sensul scăderii capacităţii de comunicare dintre oameni iar societatea a devenit anomică. Cu alte cuvinte, nu mai sunt recunoscute nevoile, preferinţele şi performanţele oamenilor, trecându-se peste personalizarea şi individualitatea oamenilor şi le sunt ignorate dorinţele şi aspiraţiile” - prof. univ. dr. Mihai Gheorghe (psihiatru - UMF Carol Davila)

from gandul.info

Funar il acuza de plagiat pe contracandidatul sotiei sale

Senatorul PRM, Gheorghe Funar a anuntat ca va depune plangere penala si o contestatie impotriva noului sef de catedra al sectiei de Management si Inginerie Economica in Agricultura a Facultatii de Agricultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV), acuzandu-l de plagiat.

Astfel, Funar sustine ca Felix Arion, ales sef de catedra ieri, a plagiat dupa patru lucrari diferite programul managerial pentru ocuparea functiei de sef de catedra. “Maine voi depune o plangere penala impotriva lui, pentru ca nu este normal ca un plagiator si un infractor sa ajunga seful meu”, a declarat Gheorghe Funar. Senatorul clujean este si el profesor in cadrul aceleiasi catedre si spune ca Arion a castigat postul de sef de catedra cu ajutorul unui alt profesor, Emil Merce. “Sotia mea si-a depus candidatura, pentru ca nu am fost de acord amandoi ca un plagiator sa vina la conducere”, a explicat Funar.

Felix Arion a castigat ieri alegerile pentru sefia catedrei de Management si Inginerie Economica in Agricultura cu 17 voturi, in timp ce sotia senatorului, care astazi a sustinut o conferinta pe aceasta tema, doar 3.

Gheorghe Funar a depus, de asemenea, o contestatie la registratura Facultatii de Agricultura, care va fi discutata de Consiliul Facultatii. “Sotia mea are vechime cati ani are domnul Felix. O sa-l caute Parchetul si o sa intre la puscarie”, a conchis Funar. El il acuza de plagiat pe contracandidatul sotiei sale in conformitate cu Legea 8/1996.

from citynews.ro

Universitatea încearcă “şocul” Tibi Bălan

Vasile Şiman, patronul Sportului, urmează să dea un răspuns pe 4 februarie ofertei lui “U” de a-l împrumuta pe fostul “internaţional”.

Universitatea şi-a întărit masiv ofensiva în această iarnă şi a încercat să “peticească” linia de apărare. Pentru zona mediană, compartimentul care a suferit cel mai mult în turul campionatului, şefii “Şepcilor roşii” încearcă să lovească puternic pe piaţa transferurilor, prin aducerea lui Tiberiu Bălan, actualul “căpitan” al Sportului Studenţesc. Vasile Şiman, principalul finanţator al bucureştenilor, a promis că va da un răspuns pe 4 februarie.

Contactat telefonic, Radu Constantea, vicepreşedintele clubului, ne-a declarat că s-a întâlnit cu Tiberiu Bălan înainte de Sărbători şi a discutat, în principiu, datele unei posibile veniri la Cluj. Oficialul Universităţii a mai spus că a discutat şi cu Vasile Şiman, iar acesta i-a transmis că ar fi dispus să-l lase pe jucător la “U”, sub formă de împrumut până în vară, dacă nu va primi o ofertă de transfer până atunci.

“Am discutat cu domnul Şiman, dar şi cu jucătorul. Vedem, până pe 4 februarie, ce răspuns vom primi”, ne-a declarat Constantea. Şi preşedintele-manager al clubului, Anton Doboş, a lăsat de înţeles că în perioada următoare ar putea sosi la “U” un jucător important, însă fără să menţioneze despre cine e vorba.

încântat de revenirea acasă

Contactat telefonic de ZIUA de Cluj, jucătorul, aflat în Antalya cu Sportul, ne-a declarat că nu ştie nimic despre vreo ofertă concretă pentru el. Cu toate astea, mijlocaşul în vârstă de 26 de ani spune că l-ar încânta să revină la Cluj, mai ales la echipa care l-a lansat în fotbalul de performanţă.

“Nu ştiu care e situaţia mea în acest moment. Sunt în cantonament cu Sportul, în Antalya, mă pregătesc, şi aştept să văd ce se întâmplă. Domnul Şiman mi-a promis că peste o săptămână vom discuta viitorul meu. Aş veni la “U”, deşi echipa e pe ultimul loc. E clubul la care m-am lansat şi vă daţi seama că mi-aş dori să pun umărul la salvarea de la retrogradare”, a declarat Tibi Bălan, “căpitanul” Sportului Studenţesc.

Mijlocaşul este un produs al Universităţii, el făcând parte din generaţia lui Alex Păcurar şi Zsolt Szilagyi, antrenată de Gheorghe Vasile.

De la “U” a plecat în anul 2000, semnând pentru Rapid Bucureşti, iar apoi a mai trecut pe la Rapid II şi Gaz Metan Mediaş, până să semneze cu Sportul. Deşi a avut o carieră măcinată de accidentări, mijlocaşul a bifat şase prezenţe pentru prima reprezentativă.

Răsturnare de situaţie în cazul Bilica

Compartimenul defensiv al echipei ar putea primi întăriri serioase în cursul serii de azi. Nu e voba de vreun transfer-şoc, ci de revenirea brazilianului Fabio Bilica. După 18 zile în care şefii lui “U” au încercat toate metodele de a-l contacta, reuşind maxim să ia legătura cu familia sa, jucătorul dă semne că va reveni la echipă.

Anton Doboş ne-a declarat că în cursul serii de azi fostul echipier al lui Palermo va ateriza pe Aeroportul Internaţional din Cluj. “Mâine (astăzi – n. red.) seară va ajunge la Cluj, iar apoi va merge la Sovata. Am reuşit, într-un final, să-l readucem la echipă”, a declarat preşedintele-manager al clubului.

Fabio Bilica trebuia să se prezinte, la fel ca şi restul lotului, pe 4 ianuarie la Cluj, cazul său transformându-se, treptat, într-o adevărată telenovelă.

“Bloc-notes” e, oficial, “student”!

Atacantul Claudiu Răducanu, ultima achiziţie a Universităţii, era aşteptat aseară în cantonamentul “Şepcilor roşii” de la Sovata. Tot aseară, jucătorul trebuia să semneze şi contractul cu noua sa formaţie, care se va întinde pe şase luni.

“O să mă văd cu Claudiu în seara asta (ieri – n. red.) la Sovata şi atunci o să şi semneze actele. Transferul e ca şi rezolvat. Sper ca norocul său proverbial să molipsească şi echipa noastră”, a spus Doboş.

from ziua de cluj

"NIMENI NU E TITULAR!"

IMPARTIAL Alpar Meszaros sustine ca nu va conta numele jucatorului atunci când va alege echipa de start

DECIS Tehnicianul Universitatii, Alpar Meszaros, spune ca nici macar Claudiu Raducanu, fosta vedeta a Stelei, nu poate fi sigur pe locul în primul unsprezece.

Alpar Meszaros pare multumit de campania de achizitii, dar avertizeaza ca jucatorii adusi în aceasta iarna trebuie sa moara pe teren pentru a prinde un loc în prima echipa.

Cu sapte jucatori noi si alti trei aflati în probe, antrenorul lui "U" Cluj se declara satisfacut de felul în care s-a "miscat" Toni Dobos în campania de transferuri. "Si înainte aveam un lot bun, dar sper ca aceste transferuri sa creasca si mai mult valoarea lui. Tinând cont de resursele financiare, cred ca transferurile sunt bune. S-a lucrat mult în cantonamentul de la Sovata si sunt multumit de felul în care au raspuns baietii. Si cei care au venit acum sunt pregatiti fizic si nu au probleme de adaptare", a declarat Alpar Meszaros.

Tehnicianul venit în aceasta iarna la "U" nu-l considera pe Claudiu Raducanu transferul iernii si spune ca nu-l va menaja deloc pe fostul golgheter al Stelei. "Toti cei care au venit pot fi considerati transferuri bune. De acum încolo depinde doar de ce vor arata ei pe teren. Nimeni nu este titular dinainte, nici chiar Raducanu. Cei care vor muri pe teren vor fi titulari", a declarat Meszaros.

Antrenorul de la care se asteapta revitalizarea Universitatii nu considera ca jucatorii trecuti de 30 de ani, precum Bundea, Soltuz sau Claudiu Raducanu sunt terminati pentru marea performanta. "Acesti jucatori mai pot oferi multe fotbalului. Zeno Bundea se pregateste exemplar si eu cred ca ar mai putea juca cel putin înca cinci ani. Va fi un fotbalist de baza în echipa", a conchis Alpar Meszaros.

from prosport

Se întoarce Bilica

Fundasul brazilian Bilica a anuntat ca va ajunge joi la Cluj. El nu a ajuns in 8 ianuarie la startul pregatirilor Universitatii, transmitandu-le conducatorilor clubului, prin impresarul sau, ca nu are bilet de avion, apoi insa a anuntat ca nu mai vrea sa vina deloc in Romania. Amenintat cu suspendarea, Bilica a promis ca va veni in aceasta saptamana.
Fundasul central brazilian, care a jucat la Venezia, Ancona, Palermo, FC Koln si Flamengo Rio de Janeiro, a fost legitimat in luna noiembrie la Universitatea Cluj, pentru care a jucat trei meciuri in Liga I. Contractul sau expira in vara acestui an.
from clujeanul

Clujul, sub presiunea muncitorilor străini

Sociologul clujean Vasile Dâncu analizează, pentru clujeanul.ro, efectele pe care le poate avea anunţata sosire la Cluj, în acest an, a aproximativ 4.000 de muncitori din Republica Moldova, Ucraina, Turcia şi China. Creşterea delicvenţei, schimbarea structurii sociale sunt primele aspecte negative care se vor manifesta. La capitolul beneficii, Vasile Dâncu menţionează ocuparea şi urbanizarea populaţiei din mediul rural, care trăieşte acum la limita subzistenţei.
În partea a II-a a interviului, pe care clujeanul.ro îl va publica în ediţia de miercuri, sociologul clujean se referă la modul în care populaţia străină s-ar putea integra în comunitatea locală şi care ar trebui să fie măsurile pe care le pot lua autorităţile pentru ca acest lucru să fie posibil.


"Pentru Cluj va fi dramatic"

Clujeanul.ro: Săptămâna trecută, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, a anunţat că în 2008 în judeţ se vor crea 18.000 de locuri de muncă noi. În baza lor de date se află însă doar 10.000 de oameni. Întrebarea care se pune este cum se va acoperi deficitul. Daniel Don afirmă că una dintre soluţii ar fi ca din cei aproximativ 10.000 de posibili muncitori care ar veni din străinătate, din Turcia, Ucraina, China şi Republica Moldova, 4.000 să fie aduşi la Cluj. Dacă întradevăr lucrul acesta se întâmplă, întrebarea care se pune este cum va fi influenţat Clujul de această migraţie? Practic va fi o schimbare a structurii sociale a oraşului.

Vasile Dâncu: Pentru un oraş precum Clujul va fi dramatic. De ce spun asta? Pentru că Clujul a fost, în ultimul secol, terenul experimentelor. Clujul are o problemă, pentru că nu s-au sudat încă segmentele sociale. Prin industrializarea forţată din anii '50, s-a creat o pătură de muncitori care îşi pun amprenta şi acum asupra votului. Şi-au pus-o timp de 12 ani, când l-au votat pe Funar, votând, de fapt, blocarea oraşului. Toate acestea ne arată că, în acest moment, Clujul nu este un oraş omogen, nu este un oraş cu o structură socială stabilă, deci nu este un oraş care să aibă, din punct de vedere sociologic, o cultură urbană consolidată. Nu are un singur centru. Am făcut studii legate de centrul simbolic pe harta mentală a Clujului şi observam că sunt două centre. Românii au mai degrabă statuia lui Avram Iancu şi catedrala ortodoxă. Totul a fost accentuat de Campionatul Mondial din 1994, din America. Băile din fântâna arteziană au produs, de fapt, resimbolizarea aceasta. Astfel, centru s-a mutat uşor de la Matei Corvin. Oraşul mai are o problemă şi cu omogenizarea structurilor...


"Nokia nu aduce intelectualizare"

Clujeanul.ro: Mai exact, nu există o comunitate în adevăratul sens al cuvântului...

Vasile Dâncu: Într-adevăr, nu avem o cultură şi o solidaritate comunitară. Votul la Cluj este unul negativ, contra "a ceva", nu este pentru "ceva", într-o competiţie în care încerci să scoţi un personaj care să unească comunitatea în jurului lui. În acest sens cred că venirea unei alte populaţii, completarea cu populaţie alogenă (străină - n.r.) a oraşului va avea efecte dezastruoase asupra culturii urbane. De ce? În primul rând pentru că va creşte delicvenţa. Eu am experienţa unor studii care au fost făcute în alte locuri, am lucrat şi la Parlamentul European în Comisia de Employment şi am văzut studii de caz. Când într-un oraş apare un corp masiv de populaţie indicatorii de delicvenţă se dublează, pentru că apare un impact între alogeni şi băştinaşi. Ăsta este primul efect care se produce. Impactul nu se manifestă numai la nivelul tineretului (cum ar fi în discoteci de exemplu), ci în general apare un fenomen de delicvenţă din cauza surplusului de populaţie. Un alt efect va diluarea statutului oraşului. Noi tot încercăm prin strategii, mai degrabă universitare - pentru că nu a fost făcută niciodată o strategie de dezvoltare a Clujului foarte serioasă - în care să vorbim de funcţiile oraşului. În 1996, când s-a elaborat PUG-ul (Planul Urbanistic General - n.r.), am făcut un studiu cu câteva echipe de la Facultăţile de Geografie, Sociologie şi Economie, referitor la funcţiile municipiului Cluj-Napoca. Am făcut şi un sondaj în care am vrut să vedem care este funcţia cea mai dorită de oameni şi ce ar trebui să facem pentru a o consolida. Eu m-am ocupat foarte mult de funcţia culturală a oraşului în momentul acela, pentru că era una dintre funcţiile care era cele mai apreciate de oameni. Clujul este o capitală a Transilvaniei, are acest rol simbolic de centru cultural. Noi nu ne dăm seama că prin această industrializare diluăm ceea ce ne-am dorit: centru cultural, universitar, medical. Acestea sunt cele trei chestiuni care structurează identitatea noastră, a clujenilor. Ni se pare că Nokia aduce o intelectualizare, dar nu aduce. Acolo vor lucra muncitori manuali, muncitori care vor face nişte lucruri repetabile. Nu vor veni mari intelectuali să lucreze la Nokia, chiar dacă este vorba de tehnică de varf. Din punctul ăsta de vedere se diluează dintr-o dată structura socială a oraşului.


"Stânga nu mai este internaţionalistă"

Clujeanul.ro: Dincolo de calitatea de sociolog, ca şi politician de stânga, ceea ce spuneţi e, totuşi, uşor negativ referitor la ceea ce înseamnă crearea de locuri de muncă.

Vasile Dâncu: Politicienii de stânga se luptă foarte mult pentru locuri de muncă şi asta este o fantoşă din asta a stângii. Bătălia reală nu este însă pentru cât mai multe locuri de muncă, ci pentru locuri de muncă de calitate şi cât mai bine plătite. Bătălia pentru locuri de muncă care să se integreze în structura unui oraş. Nu poţi să fii internaţionalist. Stanga era internaţionalistă. Ca şi politician am descoperit însă, cu surprindere, lucrând în Comisia de Employment şi într-o comisie de coeziune socială şi solidaritate la Parlamentul European, că ne-am certat tot timpul cu stânga. În acest moment, al globalizării, stânga nu este internaţionalistă. Ne-am certat cu spaniolii mai ales, cu nişte lideri sindicali spanioli, un deputat, şi un italian, care era şi el de stânga. Ei erau împotriva libertăţii circulaţiei forţei de muncă în interiorul UE. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, stânga pe care o propunem noi e o stânga comunitară. Întotdeauna a fost în Transilvania o stânga care până la urmă încearca să valorifice forţa pe care o reprezintă comunitarismul în lume. Aşa a început neamţul să se lupte cu capitalismul de la Nokia pentru muncitorii lui, pentru ca să îşi păstreze locurile astea de muncă. Dacă analizăm structura Clujului din punct de vedere al aspiraţiilor pe care le avem şi din punct de vedere al şomajului, observăm că noi nu avem nevoie în primul rând de o infuzie mare de locuri de muncă. De câte ori cei de la Forţele de Muncă fac târguri de locuri de muncă, cu toate că au o grămadă de oferte, locurile nu se ocupă.

Clujeanul.ro: Totuşi, ca şi imagine, faptul că Nokia investeşte la Cluj este un lucru pozitiv.

Vasile Dâncu: Este o chestiune care ţine de imaginea oraşului şi nu va fi Nokia singura întreprindere mare care va investi la Cluj în viitor. Vor veni şi alte tipuri de locuri de muncă. Va fi foarte bine. Venind mai mulţi, va creşte valoarea forţei de muncă. Fiind o raritate, va fi foarte bine plătită.


Urbanizarea ţăranilor

Clujeanul.ro: Aici e un paradox, dacă privim şi la ce se întâmplă acum în Germania, la Bochum. În momentul în care vor creşte salariile în Cluj şi nu vor mai găsi forţă de muncă la nivelul la care şi-au făcut ei business-plan-ul, vor aduce forţă de muncă din exterior, din localităţile limitrofe sau din exterior, persoane care vor accepta salarii mai mici. Aşadar vor ţine mai jos salariile.

Vasile Dâncu: Aceste întreprinderi mari care vin în România, dacă le integrăm într-o strategie a comunităţii, pot să facă un lucru foarte bun. Pot să ne ia excedentul de forţă de muncă pe care îl avem în mediul rural, unde avem un şomaj ascuns, pe care nu îl vedem şi nu îl raportăm. Sunt oameni care trăiesc la limită, cresc un purcel şi câteva găini, şi sunt oameni tineri, pe care nu îi putem ocupa. Faptul că ne urbanizează într-un fel această forţă de muncă, faptul că îi trece printr-o şcolaritate minimă, îi învaţă o serie de lucruri care îi transformă, de fapt, în altceva. Acesta este un lucru bun. Există, însă, şi un aspect negativ. Delocalizarea, relocarea, nu are punct terminus în România. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu industria textilă din Romania. Jumătate din fabricile de tip lohn de acum 5 ani au plecat deja din România. Durează trei săptămâni să mute o fabrică din România în Ucraina. De aceea eu aş prefera, chiar dacă, vine Mercedes, Nokia ori alte mari întreprinderi, brand-uri care sună bine şi dau atractivitate României, mi-ar plăcea şi aş accepta mai degrabă, aş sprijini cu ajutorul Primăriei, al Consiliului Judeţean, investiţiile autohtone. Chiar dacă sunt mai mici şi nu sună atât de bine, aş prefera un capitalist din Cluj, indiferent de ce produce, pentru că acesta dă mai mare stabilitate şi previzibilitate dezvoltării comunităţii şi a forţei de muncă, decât aceste fabrici care vin şi pleacă, care sunt, de fapt, în drum spre Orient.


"Migraţia ne va strica o parte din liniştea oraşului"

Clujeanul.ro: Până la urmă şi fabrica Nokia de la Jucu s-a construit în câteva luni. Atâta durează o relocare a unei fabrici cu câteva mii de angajaţi.

Vasile Dâncu: Nu credeam că aşa de repede vom ajunge la acest fenomen de migraţie a forţei de muncă, în sensul să migreze forţa de muncă spre noi. De fapt nu credeam nici că o să văd chinezoaice lucrând la Bacău, de exemplu. Dar pentru noi, pentru oraş, asta este, importul de forţă de muncă ne va strica o parte din liniştea oraşului. Este în marketing acum un concept - marketing-ul negativ. Există multe oraşe din SUA, oraşe mai micuţe, mai liniştite, care plătesc agenţii de publicitate să le facă marketing negativ, pentru ca să nu vină turiştii. Am văzut un manual, primul manual de marketing negativ, scos de un american, care arată cum să scapi un oraş de turişti şi de alţii care vin. Atunci se lansează zvonuri cum că acolo ar fi foarte cald, că sunt ţânţari, că se fură , că delicvenţa e mare şi aşa mai departe. Sigur, aici, în sărăcia noastră, suntem undeva la mijloc. Suntem obligaţi să acceptăm dezvoltarea cu tot ce aduce, şi aduce şi lucruri care sunt negative. Nici nu cred că ambiţia noastră şi orgoliul cultural poate sprijini ceva. Am văzut un interviu la TVR Cluj cu Vasile Gheorghiţă, cu pictorul care şi-a deschis o mică galerie. Povestea cu mult realism şi foarte dur despre incapacitatea lor, a artiştilor plastici profesionişti, de a-şi menţine galeriile pe care le-au avut sau de a dezvolta galerii ca afaceri. Nu ajunge să spunem că suntem oraş cultural, trebuie să te dezvolţi în sensul acesta. Noi nu suntem organizaţi deloc. Nici Primăria, nici Consiliul Local, nici Consiliul Judeţean nu au strategii speciale pentru a întări acest profil, de capitală culturală a Transilvaniei.

În partea a II-a a interviului, pe care clujeanul.ro îl va publica în ediţia de miercuri, sociologul clujean se referă la modul în care populaţia străină s-ar putea integra în comunitatea locală şi care ar trebui să fie măsurile pe care le pot lua autorităţile pentru ca acest lucru să fie posibil.
from clujeanul.ro