Aproximativ 89 de hectare vor reveni, conform actelor, proprietarilor de drept sau urmaşilor acestora şi vor fi retrocedate, i-a asigurat preşedintele Comisiei de Fond Funciar, viceprimarul Boros Janos. Acesta le-a recomandat, însă, în cadrul întrevederii informale din Casa de Cultură de pe strada Maramureşului revendicatorilor terenurilor de la Palocsay să nu-şi vândă proprietăţile după ce le vor primi înapoi decât la pachet.
Mai mult, el a explicat că Livada Palocsay este o zonă strategică pentru dezvoltarea municipiului, motiv pentru care oficialii Primăriei intenţionează să cumpere terenul în bloc de la proprietari.
întrevederea de ieri a venit ca urmare a refuzului Comisiei Judeţene de Fond Funciar prezidată de către subprefectul Călin Platon de a valida anexa nr. 29, propusă de Comisia Locală de Fond Funciar Cluj-Napoca cuprinzând 79 de suprafeţe la care sunt îndreptăţiţi hostezeni sau urmaşii acestora din cele 166 de hectare (Trupul Centru – n. red.), administrat în prezent de Staţiunea de Cercetare Cluj.
Oamenii sunt convinşi că autorităţile tergiversează validările şi punerile în posesie, tocmai ca să-i determine pe aceştia să renunţe. “Am auzit tot felul de variante că vrea Theodor Stolojan să construiască blocuri pe Dealul Feleac. Sunt interese politice, pentru că noi nu am făcut decât să fim amânaţi. De 18 ani mă ocup de aceste probleme de fond funciar. Este clar că cineva vrea să se îmbogăţească de pe terenurile părinţilor noştri. Noi suntem prea mici ca să probăm aceste interese.
în plus, termenele în vigoare de punere în posesie pe Legea 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii au expirat, iar autorităţile nici nu observă că nu respectă legea”, a subliniat Gal Sandor, care a cerut împreună cu familia 0,25 de hectare aflate la limita de proprietate a Staţiunii de Cercetare. O altă urmaşă care a dorit să-şi păstreze anonimatul susţine că a apelat deja la instanţă şi a cheltuit deja peste 5.000 de lei pentru un drept care este, de fapt, al părinţilor ei.
“Prima avocată mi-a cerut aproximativ 200 de metri pătraţi din terenul pe care mi-l va obţine, altfel nu mă va reprezenta. Acum, s-a făcut cu chiu cu vai expertiza cadastrală pentru cele 5 hectare pe care le revendicăm întrucât nu ne-au lăsat în incinta staţiunii şi avem înfăţişare în februarie. Durează în instanţă, dar se pare că e singura cale”, a afirmat aceasta.
“Acţiune în instanţă, la comun, individual, asta se va întâmpla. Iarăşi vin cu promisiuni şi o s-o ţină pe a lor”, a adăugat unul dintre liderii hostezenilor. Pe de altă parte, Jakab Gheorghe care solicită un teren de aproximativ 8 hectare din Livada Palocsay, după bunicii lui, susţine că este tergiversat de către Primărie de anul trecut să primesc un răspuns asupra existenţei unor numere topografice, motiv pentru care nu poate deschide acţiune în instanţă.
Atât cei patru revendicatori cât şi ceilalţi peste 70 de proprietari susţin că nu mai cred în promisiuni şi aşteaptă fapte, în caz contrar, se vor solidariza împotriva Primăriei Cluj-Napoca.
“Nu vă grăbiţi să vindeţi”
Sosit cu mici întârzieri la întrunirea de la Casa de Cultură de pe strada Maramureşului, viceprimarul Boros Janos a declarat că hostezenii sunt îndreptăţiţi la aproximativ 89 de hectare din întreaga suprafaţă de 366 de hectare, aflată în prezent în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj.
“Nu se vor respecta vechile amplasamente, însă veţi primi terenurile înapoi, asta vă asigur. Câţiva poate nu vor obţine pentru că au primit terenuri la schimb, însă ceilalţi nu au de ce să se teamă”, a afirmat Boros. El a adăugat că tot ce trebuie să facă cei aproximativ 100 de revendicatori ai terenurilor din Anexa 29 este să-şi completeze dosarele pentru ca acestea să fie analizate şi apoi validate de către Comisia Judeţeană.
“Din câte ştiu, aveam doar două dosare complete. încă nu am discutat dacă le vom trimite la Prefectură. Cei de la Camera Agricolă spun că s-au mai completat. Vom stabili mâine (astăzi – n. red.) cu prefectul ce este de făcut. Că va fi la şedinţa de săptămâna asta sau la cea de săptămâna următoare, tot se vor valida”, a subliniat viceprimarul UDMR.
El i-a rugat însă pe revendicatori în cadrul întrevederii de ieri să nu se grăbească să-şi vândă terenurile pe bucăţi sau primului interesat. “Ca persoană fizică vă sfătuiesc să nu vă grăbiţi să vindeţi separat terenurile, ci să vindeţi împreună, toţi, la cine vă dă mai mult. Mai bine să cumpere cineva”, susţine viceprimarul.
“Primăria vrea să cumpere”
Pe de altă parte, Boros a recunoscut că prima interesată de proprietăţile de la Palocsay este municipalitatea, care anul acesta a prevăzut bani în bugetul local pentru achiziţionare de terenuri în zone strategice, precum Dealul Feleac.
“Primăria vrea terenurile de la Palocsay. Este vorba despre o zonă foarte bună pentru dezvoltarea oraşului şi noi suntem interesaţi să cumpărăm de la ei terenurile. Mai ales că prin zonă va trece autostrada urbană, noi nu prea avem terenuri unde să atragem investitori. De ce să nu le luăm noi la preţul pieţei şi să facem ceva pentru oraş. Zona este foarte bună”, a atras atenţia viceprimarul.
El a admis că, în condiţiile în care terenurile nu vor ajunge la Primărie, ele ar putea trece în posesia Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, ceea ce ar fi o pierdere pentru dezvoltarea oraşului.
Trebuie menţionat că un metru pătrat de teren pe Dealul Feleac este evaluat de către reprezentanţii agenţiilor imobiliare clujene consultaţi de ZIUA de Cluj la minim 50 de euro pe metru pătrat, preţurile maxime depăşind 100 de euro.
în aceste condiţii, pentru cele 89 de hectare municipalitatea clujeană ar urma să achite către proprietari, după preluarea terenului de la Agenţia Domeniilor Stratului (respectiv Staţiunea de Cercetare Cluj – n. red.), peste 4 milioane de euro. Deocamdată, în bugetul pe anul acesta sunt prevăzuţi aproximativ 5.000.000 de lei la capitolul achiziţii imobile (clădiri, terenuri, expertize, exproprieri).
from ziua de cluj
No comments:
Post a Comment