Clujul, sub presiunea muncitorilor străini

Sociologul clujean Vasile Dâncu analizează, pentru clujeanul.ro, efectele pe care le poate avea anunţata sosire la Cluj, în acest an, a aproximativ 4.000 de muncitori din Republica Moldova, Ucraina, Turcia şi China. Creşterea delicvenţei, schimbarea structurii sociale sunt primele aspecte negative care se vor manifesta. La capitolul beneficii, Vasile Dâncu menţionează ocuparea şi urbanizarea populaţiei din mediul rural, care trăieşte acum la limita subzistenţei.
În partea a II-a a interviului, pe care clujeanul.ro îl va publica în ediţia de miercuri, sociologul clujean se referă la modul în care populaţia străină s-ar putea integra în comunitatea locală şi care ar trebui să fie măsurile pe care le pot lua autorităţile pentru ca acest lucru să fie posibil.


"Pentru Cluj va fi dramatic"

Clujeanul.ro: Săptămâna trecută, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, a anunţat că în 2008 în judeţ se vor crea 18.000 de locuri de muncă noi. În baza lor de date se află însă doar 10.000 de oameni. Întrebarea care se pune este cum se va acoperi deficitul. Daniel Don afirmă că una dintre soluţii ar fi ca din cei aproximativ 10.000 de posibili muncitori care ar veni din străinătate, din Turcia, Ucraina, China şi Republica Moldova, 4.000 să fie aduşi la Cluj. Dacă întradevăr lucrul acesta se întâmplă, întrebarea care se pune este cum va fi influenţat Clujul de această migraţie? Practic va fi o schimbare a structurii sociale a oraşului.

Vasile Dâncu: Pentru un oraş precum Clujul va fi dramatic. De ce spun asta? Pentru că Clujul a fost, în ultimul secol, terenul experimentelor. Clujul are o problemă, pentru că nu s-au sudat încă segmentele sociale. Prin industrializarea forţată din anii '50, s-a creat o pătură de muncitori care îşi pun amprenta şi acum asupra votului. Şi-au pus-o timp de 12 ani, când l-au votat pe Funar, votând, de fapt, blocarea oraşului. Toate acestea ne arată că, în acest moment, Clujul nu este un oraş omogen, nu este un oraş cu o structură socială stabilă, deci nu este un oraş care să aibă, din punct de vedere sociologic, o cultură urbană consolidată. Nu are un singur centru. Am făcut studii legate de centrul simbolic pe harta mentală a Clujului şi observam că sunt două centre. Românii au mai degrabă statuia lui Avram Iancu şi catedrala ortodoxă. Totul a fost accentuat de Campionatul Mondial din 1994, din America. Băile din fântâna arteziană au produs, de fapt, resimbolizarea aceasta. Astfel, centru s-a mutat uşor de la Matei Corvin. Oraşul mai are o problemă şi cu omogenizarea structurilor...


"Nokia nu aduce intelectualizare"

Clujeanul.ro: Mai exact, nu există o comunitate în adevăratul sens al cuvântului...

Vasile Dâncu: Într-adevăr, nu avem o cultură şi o solidaritate comunitară. Votul la Cluj este unul negativ, contra "a ceva", nu este pentru "ceva", într-o competiţie în care încerci să scoţi un personaj care să unească comunitatea în jurului lui. În acest sens cred că venirea unei alte populaţii, completarea cu populaţie alogenă (străină - n.r.) a oraşului va avea efecte dezastruoase asupra culturii urbane. De ce? În primul rând pentru că va creşte delicvenţa. Eu am experienţa unor studii care au fost făcute în alte locuri, am lucrat şi la Parlamentul European în Comisia de Employment şi am văzut studii de caz. Când într-un oraş apare un corp masiv de populaţie indicatorii de delicvenţă se dublează, pentru că apare un impact între alogeni şi băştinaşi. Ăsta este primul efect care se produce. Impactul nu se manifestă numai la nivelul tineretului (cum ar fi în discoteci de exemplu), ci în general apare un fenomen de delicvenţă din cauza surplusului de populaţie. Un alt efect va diluarea statutului oraşului. Noi tot încercăm prin strategii, mai degrabă universitare - pentru că nu a fost făcută niciodată o strategie de dezvoltare a Clujului foarte serioasă - în care să vorbim de funcţiile oraşului. În 1996, când s-a elaborat PUG-ul (Planul Urbanistic General - n.r.), am făcut un studiu cu câteva echipe de la Facultăţile de Geografie, Sociologie şi Economie, referitor la funcţiile municipiului Cluj-Napoca. Am făcut şi un sondaj în care am vrut să vedem care este funcţia cea mai dorită de oameni şi ce ar trebui să facem pentru a o consolida. Eu m-am ocupat foarte mult de funcţia culturală a oraşului în momentul acela, pentru că era una dintre funcţiile care era cele mai apreciate de oameni. Clujul este o capitală a Transilvaniei, are acest rol simbolic de centru cultural. Noi nu ne dăm seama că prin această industrializare diluăm ceea ce ne-am dorit: centru cultural, universitar, medical. Acestea sunt cele trei chestiuni care structurează identitatea noastră, a clujenilor. Ni se pare că Nokia aduce o intelectualizare, dar nu aduce. Acolo vor lucra muncitori manuali, muncitori care vor face nişte lucruri repetabile. Nu vor veni mari intelectuali să lucreze la Nokia, chiar dacă este vorba de tehnică de varf. Din punctul ăsta de vedere se diluează dintr-o dată structura socială a oraşului.


"Stânga nu mai este internaţionalistă"

Clujeanul.ro: Dincolo de calitatea de sociolog, ca şi politician de stânga, ceea ce spuneţi e, totuşi, uşor negativ referitor la ceea ce înseamnă crearea de locuri de muncă.

Vasile Dâncu: Politicienii de stânga se luptă foarte mult pentru locuri de muncă şi asta este o fantoşă din asta a stângii. Bătălia reală nu este însă pentru cât mai multe locuri de muncă, ci pentru locuri de muncă de calitate şi cât mai bine plătite. Bătălia pentru locuri de muncă care să se integreze în structura unui oraş. Nu poţi să fii internaţionalist. Stanga era internaţionalistă. Ca şi politician am descoperit însă, cu surprindere, lucrând în Comisia de Employment şi într-o comisie de coeziune socială şi solidaritate la Parlamentul European, că ne-am certat tot timpul cu stânga. În acest moment, al globalizării, stânga nu este internaţionalistă. Ne-am certat cu spaniolii mai ales, cu nişte lideri sindicali spanioli, un deputat, şi un italian, care era şi el de stânga. Ei erau împotriva libertăţii circulaţiei forţei de muncă în interiorul UE. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, stânga pe care o propunem noi e o stânga comunitară. Întotdeauna a fost în Transilvania o stânga care până la urmă încearca să valorifice forţa pe care o reprezintă comunitarismul în lume. Aşa a început neamţul să se lupte cu capitalismul de la Nokia pentru muncitorii lui, pentru ca să îşi păstreze locurile astea de muncă. Dacă analizăm structura Clujului din punct de vedere al aspiraţiilor pe care le avem şi din punct de vedere al şomajului, observăm că noi nu avem nevoie în primul rând de o infuzie mare de locuri de muncă. De câte ori cei de la Forţele de Muncă fac târguri de locuri de muncă, cu toate că au o grămadă de oferte, locurile nu se ocupă.

Clujeanul.ro: Totuşi, ca şi imagine, faptul că Nokia investeşte la Cluj este un lucru pozitiv.

Vasile Dâncu: Este o chestiune care ţine de imaginea oraşului şi nu va fi Nokia singura întreprindere mare care va investi la Cluj în viitor. Vor veni şi alte tipuri de locuri de muncă. Va fi foarte bine. Venind mai mulţi, va creşte valoarea forţei de muncă. Fiind o raritate, va fi foarte bine plătită.


Urbanizarea ţăranilor

Clujeanul.ro: Aici e un paradox, dacă privim şi la ce se întâmplă acum în Germania, la Bochum. În momentul în care vor creşte salariile în Cluj şi nu vor mai găsi forţă de muncă la nivelul la care şi-au făcut ei business-plan-ul, vor aduce forţă de muncă din exterior, din localităţile limitrofe sau din exterior, persoane care vor accepta salarii mai mici. Aşadar vor ţine mai jos salariile.

Vasile Dâncu: Aceste întreprinderi mari care vin în România, dacă le integrăm într-o strategie a comunităţii, pot să facă un lucru foarte bun. Pot să ne ia excedentul de forţă de muncă pe care îl avem în mediul rural, unde avem un şomaj ascuns, pe care nu îl vedem şi nu îl raportăm. Sunt oameni care trăiesc la limită, cresc un purcel şi câteva găini, şi sunt oameni tineri, pe care nu îi putem ocupa. Faptul că ne urbanizează într-un fel această forţă de muncă, faptul că îi trece printr-o şcolaritate minimă, îi învaţă o serie de lucruri care îi transformă, de fapt, în altceva. Acesta este un lucru bun. Există, însă, şi un aspect negativ. Delocalizarea, relocarea, nu are punct terminus în România. Să nu uităm ce s-a întâmplat cu industria textilă din Romania. Jumătate din fabricile de tip lohn de acum 5 ani au plecat deja din România. Durează trei săptămâni să mute o fabrică din România în Ucraina. De aceea eu aş prefera, chiar dacă, vine Mercedes, Nokia ori alte mari întreprinderi, brand-uri care sună bine şi dau atractivitate României, mi-ar plăcea şi aş accepta mai degrabă, aş sprijini cu ajutorul Primăriei, al Consiliului Judeţean, investiţiile autohtone. Chiar dacă sunt mai mici şi nu sună atât de bine, aş prefera un capitalist din Cluj, indiferent de ce produce, pentru că acesta dă mai mare stabilitate şi previzibilitate dezvoltării comunităţii şi a forţei de muncă, decât aceste fabrici care vin şi pleacă, care sunt, de fapt, în drum spre Orient.


"Migraţia ne va strica o parte din liniştea oraşului"

Clujeanul.ro: Până la urmă şi fabrica Nokia de la Jucu s-a construit în câteva luni. Atâta durează o relocare a unei fabrici cu câteva mii de angajaţi.

Vasile Dâncu: Nu credeam că aşa de repede vom ajunge la acest fenomen de migraţie a forţei de muncă, în sensul să migreze forţa de muncă spre noi. De fapt nu credeam nici că o să văd chinezoaice lucrând la Bacău, de exemplu. Dar pentru noi, pentru oraş, asta este, importul de forţă de muncă ne va strica o parte din liniştea oraşului. Este în marketing acum un concept - marketing-ul negativ. Există multe oraşe din SUA, oraşe mai micuţe, mai liniştite, care plătesc agenţii de publicitate să le facă marketing negativ, pentru ca să nu vină turiştii. Am văzut un manual, primul manual de marketing negativ, scos de un american, care arată cum să scapi un oraş de turişti şi de alţii care vin. Atunci se lansează zvonuri cum că acolo ar fi foarte cald, că sunt ţânţari, că se fură , că delicvenţa e mare şi aşa mai departe. Sigur, aici, în sărăcia noastră, suntem undeva la mijloc. Suntem obligaţi să acceptăm dezvoltarea cu tot ce aduce, şi aduce şi lucruri care sunt negative. Nici nu cred că ambiţia noastră şi orgoliul cultural poate sprijini ceva. Am văzut un interviu la TVR Cluj cu Vasile Gheorghiţă, cu pictorul care şi-a deschis o mică galerie. Povestea cu mult realism şi foarte dur despre incapacitatea lor, a artiştilor plastici profesionişti, de a-şi menţine galeriile pe care le-au avut sau de a dezvolta galerii ca afaceri. Nu ajunge să spunem că suntem oraş cultural, trebuie să te dezvolţi în sensul acesta. Noi nu suntem organizaţi deloc. Nici Primăria, nici Consiliul Local, nici Consiliul Judeţean nu au strategii speciale pentru a întări acest profil, de capitală culturală a Transilvaniei.

În partea a II-a a interviului, pe care clujeanul.ro îl va publica în ediţia de miercuri, sociologul clujean se referă la modul în care populaţia străină s-ar putea integra în comunitatea locală şi care ar trebui să fie măsurile pe care le pot lua autorităţile pentru ca acest lucru să fie posibil.
from clujeanul.ro