"Mon amour Mănăştur"

0.
…stau întins în pat şi nu vreau să mă trezesc. Sunt plin de sânge, plutesc într-un lichid roşu care îmi iese pe ochi, nu mă pot mişca, sunt prins aici, nimic nu se va schimba niciodată, capetele continuă să se rotească, sunt toţi aici, toţi morţii, îmi zâmbesc, mă iubesc, ei există doar prin capul lor retezat.



…sunt pe platoul din Roşia Montană. Privesc tâmp în jur cu o bere în mână. Lumea circulă în jurul meu cu beri, vodci şi pahare de palincă. Cel puţin trei zile toţi vor fi muci, aşa că voi avea impresia că timpul s-a oprit, că am timp de gândit, am timp să fac ceva.



…sunt în Bucureşti, îmi fac bagajele. Mă voi căra de aici, pentru că sunt înconjurat de broaşte, sar din toate părţile şi eu nu mă pot mişca. Ochiul e lipit de una care se apropie, stau paralizat, nimic nu se mai poate schimba. Sunt imobilizat în oraşul ăsta de căcat şi ştiu că trebuie să plec.



…sunt pe platoul din Roşia Montană, ca un loser lipit cu scotch cu o bere în mâini. Între Bucureşti şi Cluj, în continua fugă de greaţa de mine. Sub picioarele mele e plin de aur, dar nu pentru asta sunt eu aici, nu din cauza asta Roşia Montană e plină acum de lume. Sau da. Şi e doar o comună din care şi morţii, şi copacii fug. Şi iau bani pentru asta.



…sunt zero. Nu mai ştiu nimic. M-am săturat de toate şi nu mai vreau nimic. Sunt în pauza de publicitate, după care, zero, de la zero. A mia oară, simt că înnebunesc, şi, îmi iau o bere. Pe lângă mine trec băieţii de la IPR, Guerrillas, Luna Amară, Altar. Deşi aş fi stat la poveşti cu ei, acum sunt invizibil, sunt zero. Îi privesc cum trec pe lângă mine şi beau bere.



…sunt în spatele lui Kiddiez şi Saddo. Într-o mână ei ţin câte-o bere, în alta – spray-ul. Ei au ieşit din oraş şi se joacă în Roşia Montană. Nu vrei să te joci şi tu? Ba da, dar nu mă pot dezlipi de şablon. Am rămas undeva, între Abrud şi Roşia, lipit de un semn de circulaţie.



…sunt în redacţie. La un moment dat, Bia - departamentul special, se ridică, face patru paşi, se opreşte în mijlocul încăperii şi râgâie, plin de viaţă. Mă scuzaţi, zice, m-am simţit ca acasă.



…sunt în lacul plini de şerpi. Ea se dezbracă. Tremură, e îngrozită şi totuşi intră în apă. Înotăm prin frică, prin rece, întuneric şi gol. Înotăm prin şerpi. Ei rămân în urma noastră şi, la un moment dat, mă trezesc. Sunt eu, sunt la Roşia Montană, cu o bere în mâini. Dar asta e altă poveste, total altă poveste.



…sunt pe platoul de la Roşia Montană, mai dezorientat ca niciodată. Beau bere şi trebuie să mă car. De asta beau bere. Mi-e silă de Bucureşti, dar nu mai suport nici Clujul, aşa că sunt în Roşia, o pauză de câteva zile înainte de a mă muta, iarăşi, la gândacii negri…



…sunt în drum spre Roşia Montană. Singur, pe jos, doar cu un rucsac plin cu spray-uri. Nu mai pot respira, de asta am nevoie de vopsea. Îmi scriu jurnalul pe ziduri şi voi fi amendat pentru asta. Pentru că fac urât. Pentru că pe nimeni nu interesează. Schizofrenia ţipă. Pe nimeni nu interesează, nimeni nu contează, nimic nu există, nimeni nu mă ajută, niciodată nu va fi bine. Eu stau în partea cealaltă a mesei şi o privesc. De fapt sunt la Roşia. De parcă ar mai conta. Încerc să-mi adun gândurile şi să mă car. Dar sunt prea împrăştiat.



…sunt în faţa unui zid. Scot un spray, mă dezbrac, încep să fac stenciluri pe mine. Când sunt gata, mă lipesc de un zid. Nimeni nu mă vede, sunt doar un desen.



…sunt în faţa lui Guţă. Auzi, zice, m-am gândit să te bag vreo săptămână la psihiatrie. La închişi. Dar ai să ai telefon şi mai trecem noi pe la tine. Vrei? Ce mişto, zic.



…sunt în drum spre platou. Sunt transpirat, simt că mă evaporez până ajung. Undeva e muzică, dar aici nu e nimic. E doar un soare mare de aur, atât. Ba şi pârâuri de cianură. Din ele se adapă copii cu şase capete. Îmi iese o babă în faţă. Îi zic săru’ mâna şi vreau să merg mai departe. Ea îmi zâmbeşte. Are toţi dinţii de aur.



…sunt în iarbă. Îl văd pe Vasile şi pe Guţă, ambii plini de viaţă, cu câte o bere în mâini, trecând pe lângă mine. Au burţile bronzate, ca două portocale imense. Seeervus! Seeervus! Avem nişte palincă, vrei? Vreau. Ce faci, mă întreabă Guţă. Merg la Bucureşti. Nu vrei mai bine în Cluj?

Ba da.

(Va urma)
from clujeanul.ro